Cuplurile din China nu-şi permit un al doilea copil, indiferent ce vor autorităţile

Partidul Comunist din China a relaxat în urmă cu trei ani controversata sa politică a copilului unic, iar acum există zvonuri că se va renunţa cu totul la orice limitare a numărului de copii, într-o tentativă de a resuscita natalitatea. Mai puţin de jumătate dintre familiile din China vor însă să aibă un al doilea copil, deşi multe administraţii locale oferă stimulente în acest sens, pentru că pur şi simplu standardele de viaţă s-au schimbat şi mulţi părinţi spun că nu-şi permit încă un copil.


Înainte să se nască fiul ei, Chen Huijuan era fericită să cheltuie sume extravagante pe produse de înfrumuseţare, haine sau ieşiri împreună cu prietenii. Acum însă ezită să-şi cumpere şi o rochie nouă. Ea trăieşte la Suzhou, în provincia estică Jiangsu, unde câştigă 730 de dolari pe lună (5.000 de yuani) muncind ca profesoară de liceu, în timp ce soţul ei câştigă 2.500 de dolari (16.000 de yuani) pe lună, lucrând pentru departamentul de vânzări al unei companii americane din Shanghai. Creşterea fiului lor de 2 ani, Xiyan, înghite cel puţin o treime din venitul anual al familiei. Comparativ, în SUA o familie poziţionată similar în societate cheltuie doar o cincime din venitul ei pentru a creşte un copil.
La fel ca familia lui Chen, milioane de alte familii din clasa mijlocie din întreaga ţară se luptă cu aceste dificultăţi financiare şi este un motiv major pentru care Partidul Comunist face eforturi să stimuleze rata natalităţii, scrie CNN într-un amplu articol de pe 13 februarie.

Peste 50% din familii nu vor un al doilea copil

În urmă cu trei ani, Partidul Comunist a relaxat controversata şi temuta sa politică a copilului unic, care le impunea cuplurilor să aibă un singur vlăstar şi care era în vigoare de patru decenii. Rezultatul nu a fost însă cel aşteptat de Beijing.
Creşterea populaţiei Chinei a încetinit în 2018, cu 15,23 milioane de copii născuţi, un declin de două milioane faţă de anul precedent, potrivit Biroului naţional de statistică. Peste 50% din familii spun că nu au intenţia de a avea un al doilea copil, potrivit unui studiu din 2017, iar principalul motiv este costul creşterii unui copil.

Profesoara Chen Huijuan spune că nu-şi permite să aibă un al doilea copil, în pofida încurajărilor guvernului - CNN

"Nu mă voi gândi niciodată să am un al doilea copil. Ne-ar costa prea mult", a spus Chen.
Situaţia reprezintă o problemă majoră pentru partidul unic, care pune pe primul plan creşterea economică dar are serios de furcă din cauza forţei de muncă în scădere şi a populaţiei îmbătrânite.
Peste 240 de milioane de chinezi aveau peste 60 de ani în 2017, potrivit datelor oficiale, ceea ce reprezintă peste 17% din populaţie.
Cifra ar urma să crească până la o treime din populaţie până în 2050, sau 480 de milioane de oameni. Se crede că până în 2030 populaţia ţării se va diminua, alimentând temerile că China va îmbătrâni înainte să devină bogată.

"Million dollar baby"

Părinţii şi experţii susţin că costul creşterii unui copil în China a crescut substanţial, pe măsură pe standardele de viaţă din ţară s-au ameliorat, iar încrederea publică în produsele domestice a scăzut.
Chen, de exemplu, nu a cumpărat niciodată o marcă de lapte praf din China pentru fiul ei, optând pentru mărci străine scumpe importate.
În 2008, laptele praf contaminat a provocat moartea a cel puţin şase copii şi a cauzat pietre la rinichi şi probleme ale tractului urinar în cazul a sute de mii de copii. Scandalul izbucnit atunci bântuie încă mulţi părinţi în China.

Chen Huijuan împreună cu fiul ei Xiyana, pentru a cărui educaţie şi sănătate familia cheltuie până la o treime din venit - CNN

Chen nu are încredere nici măcar în mâncarea locală. Copilul ei, Xiyan, mănâncă carne de vită, cod şi somon din import.
Costurile cu educaţia şi distracţia sunt şi ele semnificative, potrivit lui Wang Dan, directoare adjunctă a Centrului Wah Ching de cercetare în domeniul educaţiei în China de la universitatea din Hong Kong.
Până în anii 1990, cei mai mulţi oameni din China intrau în sistemul public de educaţie, care era gratuit sau avea un cost minim, a spus Wang Dan. "Acum educaţia a devenit o mare industrie. Bineînţeles, costurile generale vor creşte", a adăugat ea.

Obsesia unei educaţii mai bune

Simţind presiunea unui societăţi tot mai competitive, Chen a început să-i cumpere lui Xiyan jucării educative încă de când era însărcinată "pentru a nu pierde nimic la linia de start". Familiile chineze au crezut mereu în importanţa studiului la o vârstă fragedă, a declarat Manhong Lai, profesoară asociată la Universitatea chineză din Hong Kong.
Însă Lai afirmă că politica copilului unic a concentrat şi mai mult atenţia părinţilor asupra singurei lor progenituri, făcându-i să investească şi mai mult în educaţie. "Competiţia pentru a intra în şcoli bune este foarte puternică, aşa că părinţii pun mare presiune asupra copiilor lor", a spus ea.
Chen şi soţul ei cheltuiesc 737 de dolari (5.000 de yuani) pe lună pe centrul de zi bilingv al fiului lor, tot salariul ei pe o lună. Dar nu numai educaţia de bază costă, ci şi activităţile extracuriculare.
Fan Meng şi soţul ei lucrează la Beijing, iar ei sunt la fel de convinşi că nu vor să aibă un al doilea copil. "În zilele noastre, să creşti un copil este cu adevărat costisitor pentru o familie", a spus Fan.
Fiica lor de 5 ani Qi Xuanru cântă la un instrument muzical, dar adoră în aceaşi timp să schieze şi să facă scufundări. Mama ei spune că ei vor să o susţină, chiar dacă costurile sunt mari. "Copiii de azi nu mai sunt cum eram noi când eram mici. Noi pur şi simplu trebuia să fim daţi la şcoală. Acum fiica mea are propriile ei hobby-uri", a mai spus Fan.

Cheltuieli medicale în creştere

Mulţi părinţi se îngrijorează că asistenţa medicală finanţată de stat este inadecvată pentru a acoperi afecţiunile grave.
Fiul lui Chen, de exemplu, a avut probleme intestinale şi stomacale şi a trebuit să meargă la spital o dată pe lună înainte de a împlini doi ani.
Chiar după ce a găsit un medic bun, Chen spune că a trebuit să-i strecoare acestuia plicuri cu bani pentru a se asigura că fiul ei beneficiază de cea mai bună îngrijire.
China are printre cei mai puţini medici raportat la numărul de locuitori dintre naţiunile dezvoltate, iar sistemul său de sănătate publică suprasolicitat face adeseori ca pacienţii să fie nevoiţi să dea mită pentru a beneficia de tratament de calitate.
Pe lângă asta, există costurile cu medicamentele prescrise şi factura anuală de 2.200 de dolari (15.000 de yuani) pentru asigurarea medicală privată a fiului ei.

Xiyan a avut unele probleme de sănătate care au necesitat îngrijiri medicale costisitoare - CNN

"Vreau mereu să-i asigur ce e mai bun copilului meu. Cei mai buni doctori, cele mai bune jucării, cea mai bună educaţie", a spus Chen.
Autorităţile le-au oferit subsidii părinţilor care fac un al doilea copil, precum asistenţă financiară pentru lapte praf, iar concendiul de maternitate la care mamele au dreptul a fost mărit.
În provincia Hubei, un oraş anunţă că asigură asistenţă medicală gratuită la naşterea celui de al doilea copil, în timp ce un altul oferă 179 de dolari (1.200 yuani) unei femei care face un al doilea copil. De asemenea, există acum zvonuri că autorităţile de la Beijing ar putea renunţa cu totul la orice limitare a numărului de copii, într-o tentativă de a stimula creşterea natalităţii.
Chen spune însă că ar trebui ca decizia privind numărul de copii pe care vor să-i aibă trebuie să ţină numai de părinţi. "Să ai un copil sau nu este o alegere personală. Este o alegere privind viaţa ta", a spus ea.
Fan Meng spune că deşi probabil părinţii ei ar prefera să aibă "o casă plină de copii şi nepoţi", ea nu simte la fel.
"Pentru mine, un copil este de ajuns. Un copil este tot ce îmi pot permite, în termeni de energie şi de bani", a spus ea.