Anumite regiuni muntoase din Papua Noua Guinee, teatru al unor crude vânători de vrăjitoare acuzate de triburi că ar încarna forţele ale răului, sunt zdruncinate de teroare. În ultimii ani au avut loc aici cel puţin 20 de crime în legătură cu acuzaţii de vrăjitorie, precum şi zeci de alte atacuri violente. Fenomenul a luat o amploare îngrijorătoare anul trecut când, potrivit unui misionar local, păreau să fie săptămânale în unele perioade.
O femeie în vârstă se zvârcoleşte de durere şi îşi imploră atacatorii, în timp ce este lovită cu brutalitate şi violată într-o colibă. Apoi este trasă afară, goală şi însângerată. O hoardă de săteni o loveşte şi îi provoacă arsuri cu diverse obiecte până când femeia nu mai mişcă.
Aproape toată lumea participă. Nimeni nu îşi dă osteneala de a-şi acoperi chipul şi nimeni nu intervine pentru a pune capăt linşajului.
Mulţimea crede că este îndreptăţită să procedeze în acest mod, pentru că numai aşa poate fi oprită o vrăjitoare care nu este umană şi care i-a ucis pe unul dintre ei folosindu-şi puterile supranaturale, devorându-i apoi inima.
Această scenă a fost filmată cu un telefon mobil, iar înregistrarea video a fost obţinută de AFP. Ca şi alte zeci de înregistrări obţinute de Poliţia regală din Papua Noua Guinee, ea arată realitatea brutală a vânătorilor de vrăjitoare care sunt încă o realitate în această ţară din Oceania, relatează rtl.be într-un articol preluat pe 4 ianuarie de pe France Presse.
În această regiune izolată din Papua Noua Guinee, au avut loc în ultimii ani cel puţin 20 de crime în legătură cu acuzaţii de vrăjitorie, precum şi zeci de alte atacuri violente.
În locuri izolate precum Valea Tsak, agresiunile s-au răspândit precum un incendiu de vegetaţie, inclusiv împotriva unui fost preşedinte al Curţii supreme, povesteşte comisarul Epenes Nili.
Credinţa în vrăjitorie există de multă vreme în provincia Enga şi în Papua Noua Guinee în general. Însă, potrivit cercetătorilor, linşajele generalizate sunt un lucru nou în această provincie, la fel ca şi violenţa extremă şi natura sexuală a atacurilor.
Decese "inexplicabile"
"Este un fenomen nou", a declarat Anton Lutz, misionar luteran care şi-a petrecut viaţa în provincia Enga. El a salvat mai multe persoane acuzate de vrăjitorie, printre care şi copii de şase ani.
"Existau vechi credinţe privind fantomele, pietrele care pot vorbi şi o mulţime de lucruri interesante. Dar această practică care constă în a acuza o femeie că este vinovată de un deces, a o tortura într-un mod sadic, a o supune la violenţe sexuale ore în şir până când moare este ceva nou", afirmă el.
"Asta a început în urmă cu circa cinci ani. A existat o creştere gravă anul trecut. Aveam impresia că avea loc un atac săptămânal sau la fiecare 15 zile", adaugă Lutz.
Potrivit misionarului, fiecare acces de violenţă pare să înceapă cu un deces pe care localnicii nu şi-l pot explica.
 |
| În această imagine din februarie 2013 se poate vedea o mulţime de câteva zeci de persoane care participă la arderea unei femei de 20 de ani pe o grămadă de pneuri la Mont Hagen, în vestul ţării, după ce a aceasta a fost acuzată că ar fi provocat moartea unui copil de şase ani în spital - AFP (lapresse.ca) |
Atacurile cardiace, diabetul sau SIDA sunt printre cauzele de deces cele mai frecvente, dar ele nu sunt prea bine înţelese. Oamenii pot pune mai uşor un deces pe seama vrăjitoriei, decât pe seama colesterolului, comentează France Presse.
O vânătoare de vrăjitoare a avut loc recent chiar şi după un accident provocat de un şofer în stare de ebrietate, în care au murit opt persoane. Motivul a fost pur şi simplu faptul că oamenii au început să se întrebe de ce unii pasageri au supravieţuit şi alţii nu.
Teama de vrăjitoare este cu atât mai pregnantă cu cât oamenii sunt convinşi că ele nu acţionează singure, ci fac parte din grupuri.
Apariţia unor "clarvăzători" care parcurg satele pentru a detecta prezenţa vrăjitoarele, în schimbul unei plăţi, este de asemenea un factor care explică recrudescenţa crimelor. De asemenea, asasinatele ordonate de anumite triburi cu titlu de represalii.
Prinsă şi torturată la o înmormântare
Rachel, de 55 de ani, mamă a doi copii, a fost şi ea acuzată de "sanguma", vrăjitorie sau magie neagră.
Viaţa ei s-a schimbat brusc în aprilie 2017, când a mers împreună cu familia la funeraliile unui membru al unui trib vecin. Ea se pregătea să plece şi îşi căuta copiii, când a fost prinsă de fiii defunctului.
Ea nu ştia atunci, dar o altă femeie acuzată că ar fi avut un amestec în moartea lui ar fi spus, sub tortură, că Rachel făcea parte dintr-un grup de vrăjitoare.
 |
| Rachel, mamă a doi copii, a povestit reporterilor France Presse în noiembrie 2018, la domiciliul său din Valea Tsak, Noua Guinee, cum a fost torturată de săteni care au acuzat-o de vrăjitorie - AFP (rtl.be) |
Rachel a spus că e nevinovată, însă nu a fost crezută. A fost dezbrăcată, violată şi arsă cu macete, bare de fier şi lopeţi înroşite în foc timp ce o zi întreagă, de oameni pe care îi cunoştea.
Ei voiau s-o facă "să-i înapoieze inima victimei", a relatat ea pentru AFP, în timp ce sătenii, unii curioşi, alţii suspicioşi, se adunaseră lângă coliba ei.
"Durerea este insuportabilă", îşi aduce aminte Rachel. Ea avea un căluş în gură şi se ruga în tăcere: "Mi-ai dat ca muncă să-mi cresc copiii, dar dacă eu mor, cine se va ocupa de ei?".
Ea nu a reuşit să scape cu viaţă decât din cauza unei dispute între oamenii din mulţimea înfuriată, estimată la circa o mie de persoane.
Diferenţe fundamentale
Vânătorile de vrăjitoare au caracteristici total diferite în funcţie de regiunile ţării, în care se vorbesc peste 800 de dialecte la o populaţie de opt milioane de locuitori.
În provincia Enga, victimele sunt aproape toate femei. Pe insulele Bougainville, sunt vizaţi aproape numai bărbaţii. La Port-Moresby, capitala ţării, unde violenţa legată de vrăjitorie este de asemenea în creştere, sunt vizaţi atât bărbaţi, cât şi femei.
Miranda Forsyth, cercetătoare la Universitatea naţională australiană, care a studiat sute de astfel de cazuri, a constatat apariţia unor tendinţe sinistre.
Ea vorbeşte despre "un scenariu" tipic al linşajelor de "vrăjitoare" la Enga. "Este vorba despre oameni care se confruntă cu cea mai mare confuzie şi incertitudine privind o sumedenie de lucruri din viaţa lor", spune ea.
Autorităţile ştiu că o soluţie este dificil de găsit şi, între timp, teama domneşte şi face ca "toată ţara să se afle într-o confuzie paranoidă", spune Miranda Forsyth.
După aproape doi ani de la calvarul său, Rachel poate din nou să meargă. Ea s-a întors în satul ei dar, chiar printre ai săi, ea se teme.
"Situaţia este încă tensionată", spune ea. După atacul asupra ei, arsurile nu au putut fi tratate decât parţial, pentru că agresorii au apărut în clinică, forţând-o să fugă.
"Trebuie să fiu operată, dar mi-e teamă că voi fi ucisă de agresorii mei dacă mă duc. Atunci trăiesc cu durerea", se plânge ea.
"Sper că lucrurile se vor calma pentru ca să pot merge la spital dar, pentru moment, asta nu este posibil", mai afirmă Rachel.
Comentarii
Trimiteți un comentariu