Clanurile mafiote libaneze recrutează din rândul refugiaţilor arabi din Berlin

Refugiaţii arabi ajunşi în Berlin din 2015 au devenit ţinte de recrutare pentru clanurile criminale de origine libaneză, o evoluţie care le îngrijorează pe autorităţi, acuzate deja că au subestimat aceste organizaţii cu metode de multe ori ieşite din comun, care au ţinut prima pagină a ziarelor.

Aceste organizaţii familiale criminale "încearcă să-i găsească pe alţii să le facă treaba murdară", precum vânzarea de droguri sau mici furturi, explică Benjamin Jendro, din sindicatul poliţiei GDP. Mulţi dintre aceşti refugiaţi sunt "bărbaţi ajunşi singuri în Germania" şi care "nu au avut până acum de a face cu justiţia". "Dacă sunt prinşi, nu vor merge la închisoare", adaugă el.

Peste un milion de refugiaţi, mulţi dintre ei vorbitori de arabă, au ajuns în Germania din 2015 fără a vorbi limba şi în căutarea unui loc de muncă. Aceşti solicitanţi de azil reprezintă un bazin de recrutare aproape nelimitat pentru clanurile familiale venite ele însele din Liban fără bani cu trei decenii în urmă, scrie marţi, 18 decembrie, actu.orange.fr, într-un articol preluat de pe France Presse.

"În primul rând sunt în vizorul clanurilor bărbaţii tineri şi puternici", afirmă un anchetator sub acoperirea anonimatului pentru ziarul Die Welt.

"Clanurile arabe", cum sunt numite de presa din Germania, s-au remarcat prin îndrăzneala lor, comiţând tot mai multe jafuri temerare, crime la comandă sau demonstraţii de forţă. Primele pagini ale ziarelor locale sunt pline de relatări despre faptele lor.

"Imagini demne de un film despre mafia"

Pe 13 septembrie, în jur de 2.000 de persoane, în mare parte bărbaţi, s-au adunat în secţiunea musulmană a unui cimitir din Berlin pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Nidal Rabih. Acest delincvent recidivist de 36 de ani fusese ucis cu opt gloanţe în duminica precedentă în apropierea unui parc foarte frecventat.

O sută cincizeci de poliţişti au fost desfăşuraţi pentru această înmormântare de la care s-au difuzat imagini în toată Germania, care păreau "demne de un film despre mafia", a comentat atunci săptămânalul Stern.

 

Poliţiştii au fost mobilizaţi în număr mare pentru ceremonia funerară a lui Nidal Rabih, pe 13 septembrie 2018 - AFP (FranceSoir)

Palestinian născut în Liban, Nidal Rabih era una dintre figurile carismatice din aceste grupuri care "domnesc" în lumea interlopă din Berlin. Ele au sute de membri şi funcţionează ca nişte organizaţii criminale, puternice şi bogate, capabile să plătească pentru serviciile celor mai bune cabinete de avocatură.

Aceste familii care îşi au rădăcinile în Liban au ajuns în Germania din cauza războiului civil începând cu sfârşitul anilor '70. La momentul respectiv nu se aplica nicio politică de integrare.

Aceste persoane, de origine palestiniană sau provenite dintr-o minoritate arabofonă din Turcia refugiată în Liban, erau considerate apatride în Germania şi nu obţineau permise de muncă.

Ele "nu au avut acces la educaţie sau la muncă", tot atâţia factori care au favorizat o orientare spre delincvenţă, spune islamologul Mathias Rohe.

O duzină de familii

În prezent, aceste clanuri sunt formate dintr-o duzină de familii, potrivit poliţiei. Ele controlează o parte din traficul de droguri şi din reţelele de prostituţie din Berlin şi operează în principal în cartierele din vestul capitalei germane, evitând să se confrunte cu bandele ruseşti, cecene sau vietnameze rivale.

Din cauza faptelor lor de arme, a gustului lor pentru maşini de lux şi a dorinţei lor de a ieşi în evidenţă, aceste grupuri au dobândit o notorietate semnificativă datorită presei locale, depăşind-o pe cea a organizaţiilor aşa-numite "ruse" sau "turce", care rămân în mod deliberat mai discrete,  sau a mafiei calabreze, care îşi reglează toate conflictele în tăcere.

"În cadrul Ndrangheta, să ucizi pe cineva în public este ultima ratio (ultimul argument - n.r.)", explică Jendro.

Moneda de 100 kg din aur, cunoscută sub numele "Big Maple Leaf", în Bode Museum din Berlin, în decembrie 2017. Ea a fost furatã în martie 2017 - European Pressphoto Agency (New York Times)

"Clanurile arabe" au atras atenţia publicului prin furtul, în martie 2017, a unei monede uriaşe din aur de 100 de kilograme dintr-un muzeu din Berlin. Voluminoasa pradă a fost furată noaptea de la prestigiosul Bode Museum şi cărată cu o roabă, hoţii profitând de faptul că o fereastră a muzeului nu era conectată la sistemul de alarmă. Moneda furată, numită "Big Maple Leaf", de o valoare estimată la 3,5 milioane de euro, nu a fost recuperată până în prezent.

Trei membri ai unei familii au fost în cele din urmă inculpaţi în octombrie 2018, dar sunt judecaţi în libertate.

La sfârşitul lui august, poliţia a confiscat 77 de bunuri imobiliare care îi aparţineau acestui grup. Aceasta a estimat că investiţiile în cauză au fost finanţate cu banii obţinuţi în urma unui jaf bancar.

"Societăţi paralele"

Alte clanuri nu au rămas în urmă. În 2014, o bandă a jefuit în plină zi un mare magazin de ceasuri şi de bijuterii, plecând cu o pradă de peste 800.000 de euro.

Dacă aceste grupuri au putut acţiona cu atâta insolenţă, este pentru că autorităţile au dat dovadă de neglijenţă, în special din teama de a fi acuzate de rasism, estimează experţii. "Din teama de a stigmatiza şi de a discrimina anumite minorităţi, este interzis să se vorbească despre clanuri etnice", acuză cercetătorul de origine libaneză Ralph Ghadban, autorul unei cărţi pe acest subiect.

Bushido, alături de soţia lui Anna-Maria Ferchichi, într-o imagine postată pe Instagram

"Sunt societăţi paralele în buricul Germaniei", spune Anna-Maria Ferchichi, soţie a celebrului rapper german Bushido, care a fost multă vreme sub protecţia unuia dintre aceste clanuri, într-un interviu pentru Stern.

Artistul şi soţia sa au decis să denunţe public metodele de lucru ale foştilor lor protectori. "Merg în pelerinaj la Mecca şi se duc la moschee, dar în acelaşi timp trimit prostituatele să facă trotuarul", a spus el.