Trece democraţia printr-o criză a vârstei de mijloc?

Democraţia nu moare, dar trece printr-o criză a vârstei de mijloc foarte imprevizibilă. Este opinia lui David Runciman, şeful catedrei de ştiinţe politice a Universităţii Cambridge, care a încercat să explice starea actuală a democraţiei occidentale în era lui Donald Trump, a social media şi a disparităţilor economice în creştere. Întâlnirea cu publicul a avut loc în cadrul Festivalului Ideilor de la Cambridge, care s-a încheiat duminică, şi care a adunat la un loc gânditori din domeniul ştiinţei, artelor şi ştiinţelor umane, relatează BBC într-un articol de pe 24 octombrie.


Profesorul David Runciman a încercat să răspundă la una dintre cele mai mari întrebări ale timpului nostru: Este sistemul democratic pe cale de a se prăbuşi? El a abordat această temă în cartea sa publicată recent în Marea Britanie, "How Democracy Ends".

Cutremure politice

Runciman spune că mare parte din senzaţia de nesiguranţă politică şi de frustrare pe care o au acum oamenii este "o consecinţă a crizei financiare din 2008". "Acesta este un efect pe termen lung al acelui mare moment de eşec politic", afirmă el.
Alături de lunga "mahmureală" economică, au existat cutremurele politice ale alegerii preşedintelui Trump în SUA şi referendumului pentru Brexit în Marea Britanie.

Marea parte din climatul politic actual îşi are rădăcinile în criza financiară din 2008, susţine David Runciman - Getty Images (BBC)

"Acestea sunt lucruri care cu cinci ani în urmă ar fi părut foarte îndepărtate. Aşa că există acel sentiment că trecem prin ceva ce nu înţelegem. Nimeni nu poate prezice aşa ceva", spune profesorul Runciman.
"Este sfârşitul? Nu, dar înţeleg perfect de ce întreabă oamenii, 'Ce va fi mai departe?' ", adaugă el.
Însă alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA, argumentează el, nu ar trebui interpretată drept sfârşitul unei abordări tradiţionale a democraţiei.

Votanţi... în rut

Dimpotrivă, afirmă el. El percepe democraţia ca aflându-se la mijlocul vieţii, un moment în care votanţii se simt în rut şi le place ideea unei schimbări majore, dar nu vor cu adevărat să se schimbe fundamental ceva.
El aseamănă alegerea lui Trump cu o motocicletă ostentativă cumpărată în timpul crizei vârstei de mijloc. "Vrem o schimbare care să nu schimbe cu adevărat", susţine Runciman.

Schimbă programele de tip reality tv, precum "The Kardashians", şi politica, nu numai cultura populară? - Getty Images (BBC)

Ar putea exista oameni "tot mai ciudaţi" care să câştige alegerile, prezice el. Dar asta se întâmplă pentru că avem impresia că instituţiile politice sunt atât de puternice, încât aceştia nu pot provoca pagube.
"Votăm pentru Trump pentru că credem că democraţia este durabilă şi poate rezista oricărui lucru la care o supunem", opinează profesorul de ştiinţe politice.

Nu este ca în anii 1930

David Runciman respinge paralela între actualele tensiuni politice şi presiunea asupra democraţiilor din anii 1930 care a rezultat din ascensiunea naţionalismului şi a dictaturilor.
"Suntem derutaţi de ecouri. Nu realizăm cum era viaţa cu adevărat în anii 1930", spune el. Era o perioadă de sărăcie intensă, politica era militarizată, exista un extremism violent şi puteai vedea tineri înarmaţi la tot pasul.
Europa era într-o stare de "sindrom post-traumatic" după ororile Primului Război Mondial.
Asta nu se aseamănă deloc cu dinamica perturbărilor politice moderne, susţine Runciman. "Oamenii supăraţi sunt acum cei în vârstă, cu credite ipotecare şi Netflix", spune el.

Social media, o ameninţare?

O ameninţare mai substanţială şi mai imprevizibilă pentru democraţie, crede el, ar putea veni din partea social media şi a marilor companii tehnologice.
"Este o putere pe care nu o înţelegem - amploarea, viteza, complexitatea", afirmă David Runciman.
Democraţia a fost mereu capabilă să facă faţă propagandei sau ştirilor false, afirmă el. "Dar am putea simţi în 20 sau 30 de ani că am pierdut controlul asupra locului în care se află puterea reală în acest sistem. Marile companii tehnologice au o putere pentru care nu există un precedent istoric", susţine profesorul.

O ameninţare substanţială şi imprevizibilă pentru democraţie ar putea veni din partea social media, crede Runciman - Getty Images (BBC)

În vreme ce în trecut industriile prea puternice puteau fi distruse, marile firme tehnologice sunt implicate în fiecare aspect al vieţii, inclusiv în procesul politic. "Dacă cineva vrea să se împotrivească Google, trebuie să caute pe Google cum ar putea face asta", spune el.
La fel ca în social media, există un peisaj media în schimbare, în care se estompează graniţele dintre politică, divertisment şi reality tv.

"Un sistem obosit, care se luptă cu mari provocări"

Democraţia liberală occidentală s-a dezvoltat în anii de după război de creştere a bunăstării, iar profesorul Runciman afirmă că o altă necunoscută este cum se va schimba democraţia dacă oamenii sărăcesc tot mai mult.
Când oamenii au fost blocaţi ani de zile cu salarii mici, asta îi împinge spre marginile eşichierului politic. "Par să existe destul de multe dovezi istorice că fără creştere economică democraţiile se luptă să supravieţuiască. Dacă oamenii nu se simt mai bine fără ei, încep să caute politicieni care sunt tot mai în afară", afirmă Runciman.
În ţările mai sărace, asta poate duce la un colaps politic. Dar în ţările relativ stabile occidentale, este mai probabil să creeze deziluzii decât revoluţii.

David Runciman spune că democraţia a obosit, dar nu se va "rupe în două" - BBC

"Societăţile bogate, stagnante, pot rezista cu democraţii disfuncţionale o perioadă lungă. Şi este posibil să fim la începutul acestui drum", crede profesorul de ştiinţe politice.
El argumentează că durabilitatea democraţiei îi face pe oameni să se complacă în legătură cu necesitatea de a o proteja şi a o ajuta să crească. "Poate supravieţui, dar este golită", spune Runciman.
"Este un sistem care este obosit şi care se luptă pentru a face faţă unor mari provocări, dar nu se va rupe în două. Am putea să ne gândim la cum ar putea funcţiona mai bine politica", spune el, la nivel local, naţional şi internaţional.
Însă democraţiile occidentale sunt mai degrabă într-o fază în care îşi schimbă liderii, nu sistemele. "Încercaţi un alt clovn", glumeşte el pentru a descrie tentaţia democraţiilor occidentale de a alege lideri diferiţi.