De ce se bat afganii pe mandatele de deputaţi, într-o ţară în care se moare pe capete în campania electorală

Medici, mullahi, descendenţi ai seniorilor războiului, feministe şi chiar un deţinut s-au înscris pe lista lungă şi eteroclită a candidaţilor la alegerile legislative de sâmbătă din Afganistan, declarându-se gata să înfrunte ameninţările şi temerile de atentat. Totuşi, ce-i poate motiva pe aceşti oameni să continue cursa pentru a deveni deputaţi, în condiţiile în care zece candidaţi au fost omorâţi deja în timpul campaniei electorale, majoritatea în atacuri care i-au vizat direct?


În cel mai recent dintre aceste cazuri, un fost general a murit miercuri, 17 octombrie, în explozia unei bombe ascunse sub o canapea în sediul său de campanie din sudul ţării. Talibanii au revendicat imediat atentatul.
Talibanii le-au transmis candidaţilor să se retragă din cursă şi au jurat să atace birourile de vot şi pe cei care merg să voteze. Gruparea Statul Islamic a comis la rândul său numeroase atentate criminale în timpul mitingurilor electorale, provocând moartea a zeci de persoane.

"Mulţi am primit ameninţări"

În pofida acestor pericole, Wida Saghary dă asigurări că nu va renunţa la campania electorală pentru a fi aleasă deputată. "Mi-am riscat mereu viaţa pentru a apăra drepturile persoanelor, în special drepturile femeilor. Nu-mi mai este teamă astăzi", spune militanta de 34 de ani care candidează în premieră, scrie France Presse într-un articol preluat miercuri de romandie.com.
"Suntem mulţi care am primit ameninţări, fie că ele vin de la talibani, fie de la grupuri mafiote care ne văd ca pe un pericol", spune dr. Ahmad Tamim Rahman, candidat la Kabul. El susţine că nu este "motivat de putere", ci că este "indignat de războiul şi de mizeria care nu încetează să se agraveze".
În ciuda pericolului, slujba de deputat garantează timp de cinci ani un salariu lunar de 200.000 de afghani (peste 2.300 de euro), de circa 15 ori salariul mediu în ţară, incluzând cheltuielile aleşilor pentru vehicule blindate şi gărzi de corp.

Afişe electorale ale mai multor candidaţi la legislative, pe 15 octombrie, la Kabul - AFP (romandie.com)

Mai mulţi politicienii noi preferă să invoce motive altruiste, afirmând că vor să aducă schimbarea într-o ţară sărăcită, coruptă, şi să impună respectarea drepturilor celor oprimaţi, cu riscul propriei vieţi.
"Trebuie ajutat tineretul şi apărate drepturile femeilor, membrii cei mai neglijaţi ai societăţii", spune Sangar Amirzada, de 33 de ani, membru al societăţii civile, care candidează şi el în alegeri.
El însă recunoaşte că "parlamentarii nu mai sunt respectaţi" şi că "privilegiile acordate politicienilor sunt un blestem pentru ţară".
Cu peste 2.500 de candidaţi pentru 249 de locuri, motivaţiile reale ale unora dintre candidaţi par să impună o anumită prudenţă, comentează France Presse.

Interes naţional vs interes personal

"Numeroşi deputaţi actuali şi candidaţi văd în această funcţie şi în privilegiile sale un mijloc de a se îmbogăţi sau de a spori o avere dobândită ilegal", acuză Ahmad Tamim Rahman. Imunitatea parlamentară le permite să scape de urmărirea penală.
Abdul Karim Shafaq, candidat în provincia Farah, din estul ţării, speră că va putea fi ales din celula sa, unde ispăşeşte o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru fraudă, potrivit unui purtător de cuvânt al biroului procurorului general.
Pentru mulţi afgani, camera inferioară a parlamentului pare a fi un loc al corupţiei şi al micilor aranjamente între prieteni. Iar deputaţii sunt acuzaţi şi de faptul că în mare parte preferă capitala Kabul circumscripţiilor lor din provincie.
"Nu există mulţi deputaţi buni, se preocupă puţin de interesul general şi se gândesc mai întâi la propriile interese. Ţine de noi să schimbăm asta", afirmă Wida Saghary, precizând că vrea să abolească imunitatea, întrucât aceasta "a încurajat numeroase persoane să se considere deasupra legii".

Susţinători ai lui Alhaj Amir Gull Shahenn, candidat la alegerile legislative, fac reclamă electorală pe biciclete, pe 15 octombrie, la Kabul - AFP (romandie.com)

Potrivit rezultatelor unei anchete a Asia Foundation publicate în august, numai 10% dintre persoanele intervievate cred că parlamentarii "se preocupă de chestiuni naţionale". Nu mai puţin de 37% dintre afgani cred că ei nu se gândesc decât la "interesele lor personale", în timp ce 35% spun că au încredere în aleşi, cu 12 puncte procentuale mai puţini decât în 2013.
ONG-ul Transparency International clasifică Afganistanul printre cele mai corupte ţări din lume, ţara aflându-se pe locul al 177-lea din 180.

Un om trece prin faţa unui afiş electoral al medicului Ahmed Tamim Rahman, pe 15 octombrie, la Kabul - AFP (romandie.com)

"Sunt sigur că numai salariul nu este suficient pentru plata tuturor caselor şi maşinilor pe care le au", observă cu ironie Thomas Ruttig, codirector al ONG-ului afgan Afghan Analyst Network (AAN).
El susţine că în Afganistan eşti ales în primul rând datorită portofelului adânc, nu a bunelor intenţii, întrucât cumpărarea voturilor este o practică curentă. "Un membru al societăţii civile prost plătit nu poate fi un rival", mai spune el.