Vizaţi de noi restricţii, venezuelenii care-şi părăsesc zilnic ţara cu miile au început să fie comparaţi cu sirienii

Peru a înăsprit sâmbătă condiţiile de intrare pe teritoriul său pentru mulţi dintre venezuelenii care îşi părăsesc ţara, solicitând prezentarea unui paşaport. Totuşi, pot continua să intre în Peru venezuelenii care nu dispun de un paşaport dacă solicită statutul de refugiat. Chiar şi în aceste condiţii, se aşteaptă în continuarea sosirea a peste două mii de oameni pe zi, după ce tranzitează sute de kilometri prin Columbia şi Ecuador. Criza migratorie din America latină a ajuns atât de gravă, încât unii au ajuns să o compare, având în vedere distanţele parcurse, cu criza refugiaţilor din Siria.


Până acum, pentru a ajunge în Peru, o ţară atractivă datorită dinamismului economiei sale, venezuelenilor le era suficientă doar o carte de identitate. Prezentarea paşaportului a devenit obligatorie de sâmbătă, ora 00.00 (05.00 GMT). Să obţii un paşaport în Venezuela a devenit foarte dificil din cauza crizei economice şi a penuriei din această ţară, care afectează şi hârtia pe care sunt imprimate documentele oficiale.
În cursul serii, autorităţile peruane au anunţat o uşoară relaxare a noilor reguli, autorizând intrarea pe teritoriul ţării în baza unei cărţi de identitate a femeilor însărcinate, a persoanelor de peste 70 de ani şi a copiilor care vor să se alăture părinţilor.
La postul de frontieră de la Tumbes, dintre Peru şi Ecuador, ţară de tranzit pentru aceşti migranţi, sute de venezueleni fără paşaport au fost autorizaţi să treacă sâmbătă, cu condiţia de a depune o cerere pentru obţinerea statutului de refugiat, relatează AFP într-un articol preluat duminică de La Croix. Acest demers le permite să rămână legal în Peru în timp ce autorităţile caută o soluţie permanentă.
Sâmbătă, în jurul prânzului, în jur de o sută de venezueleni fără paşaport stăteau la coadă pentru a intra într-un birou de la acest post de frontieră pentru a întocmi cererea respectivă, în timp ce, într-o clădire adiacentă, rândul persoanelor dotate cu paşaport era scurt.

Sute de venezueleni şi-au petrecut noaptea de 24 august lângă punctul de trecere a frontierei de la Tumbes - AFP (La Croix)

Aproape toţi venezuelenii fără paşaport au fost primiţi sâmbătă în Peru după ce au cerut statut de refugiat, au constatat reporterii France Presse.
Diosdado Cabello, preşedintele Adunării constituante din Venezuela, fidelă liderului Nicolas Maduro, a calificat sâmbătă imaginile în care pot fi văzuţi migranţii din ţara sa stând la coadă la posturile de frontieră din Peru drept o "campanie" împotriva guvernului socialist al ţării sale. "Dreapta este foarte capabilă să orchestreze campanii în toată lumea", a spus numărul doi al regimului de la Caracas.

Între 2.500 şi 3.000 de refugiaţi pe zi

Numeroşi migranţi au putut ajunge la frontiera peruană vineri cu autobuzele puse gratuit la dispoziţie de către Ecuador, ţară de tranzit pentru venezuelenii care încearcă să ajungă în Peru, Chile sau Argentina şi care au fost nevoiţi să traverseze şi Columbia.
Ritmul venirii refugiaţilor la frontiera peruană, până în prezent de circa 2.500 şi 3.000 pe zi, potrivit serviciilor de imigraţie, ar urma să se accelereze în perioada următoare.
Peru se aşteaptă să primească 100.000 de refugiaţi venezueleni în următoarele săptămâni, ceea ce va ridica numărul lor total la jumătate de milion.
Însă sentimentul anti-imigraţie creşte în societatea peruviană şi restricţiile de acces pe teritoriul ţării beneficiază de o anumită susţinere în rândul populaţiei.

Un venezuelean la postul de frontieră de la Huaquillas, din Ecuador, frontalier cu Peru - AFP (La Croix)

"Ne pare rău pentru venezueleni, dar iau locurile de muncă ale peruanilor", a declarat Giannella Jaramillo, în faţa unui magazin de haine din Aguas Verdes, în nordul Peru.
Postul de frontieră din această localitate, obişnuit să primească circa 200 de călători pe zi, a înregistrat vineri 2.500 de migranţi.
Numeroşi migranţi venezueleni ajung de multe ori pe jos la posturile de frontieră, după ce au parcurs uneori aproape 2.000 de kilometri. Grupuri umanitare au înfiinţat puncte de primire pentru a le veni în ajutor în porţiunea de şase kilometri care separă posturile de frontieră peruan şi ecuadorian. Până la urmă, unii dintre ei au decis să rămână în Ecuador, cum este cazul lui Lourdes Ruiz, de 36 de ani. "Nu avem pe nimeni să ne primească" în Peru, şi-a exprimat regretul femeia care a plecat de o lună din Venezuela pentru a ajunge la Lima.

Celulă de criză regională

La rândul său, guvernul venezuelean a dat asigurări că migranţii "vor reveni" datorită reformelor economice ale preşedintelui Nicolas Maduro.
Potrivit ONU, din cei 2,3 milioane de venezueleni care trăiesc în străinătate, peste 1,6 milioane au plecat din ţară din 2015. În jur de 90% dintre ei s-au refugiat în ţările din regiune. Confruntată cu amploarea fenomenului, ONU va înfiinţa o celulă de criză regională, a anunţat vineri Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al organizaţiei.
La rândul lor, două agenţii ale ONU, Înaltul Comisariat pentru refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, au făcut apel joi la ţările latinoamericane să continue să-i primească pe refugiaţii venezueleni, denunţând măsurile restrictive introduse la frontiere.
Semn al îngrijorării autorităţilor, Ecuadorul i-a invitat pe miniştrii de externe din 13 state din regiune, printre care şi Venezuela, la o reuniune pe 17 şi 18 septembrie pentru a discuta despre această criză a migraţiei.

Care este dimensiunea exodului?

Deşi în general se estimează că 2,3 milioane de venezueleni trăiesc peste hotare, din care 1,6 milioane au părăsit ţara din 2015 din cauza crizei economice şi politice profunde, alte evaluări avansează cifre mult mai mari. Potrivit Observatorului diasporei venezuelene din cadrul Universităţii centrale din Venezuela, 3,8 milioane de persoane au părăsit ţara de la venirea la putere a defunctului Hugo Chavez, în 1999, relatează duminică Le Point, într-un articol preluat de pe France Presse.

Coadă a migranţilor venezueleni la punctul de trecere de la Tumbes, la 23 august - AFP (La Croix)

Sociologul venezuelean Tomas Paez estimează că diaspora, plecată în 90 de ţări, reprezintă între 10 şi 12% din populaţia Venezuelei de 30,6 milioane, potrivit ultimului recensământ.
Majoritatea migranţilor se duc în Columbia, Ecuador, Peru şi Chile, ţări cu economii dinamice.

Care sunt cauzele?

Totul a început cu alegerea lui Hugo Chavez, potrivit lui Tomas Paez. Însă creşterea accelerată a numărului de plecări datează după venirea la putere a lui Nicolas Maduro, în 2013.
Această ţară foarte bogată, care dispune de cele mai mari rezerve de petrol din lume, a început să aibă probleme când preţul petrolului a scăzut dramatic în 2014. Dependentă de petrol, Venezuela obţine 96% din venituri din exploatarea ţiţeiului. Drept răspuns, guvernul a pornit maşina de tipărit bani. Rezultatul a fost că au apărut tot mai multe lichidităţi, care valorau din ce în ce mai puţin, şi nu mai este nimic de cumpărat, în lipsa importurilor.
Potrivit sociologului Tomas Paez, "nesiguranţa" şi imposibilitatea "de a fi stăpâni pe propria lor viaţă", sunt principalele motive care îi determină pe venezueleni să plece.
Trebuie adăugată "deteriorarea situaţiei economice... penuria generalizată şi valoarea bolivarului" care se prăbuşeşte şi situaţia se transformă într-o "criză umanitară", a explicat Paez.

Cum este afectată Venezuela?

"La început, imigraţia apărea la în rândul persoanelor cu un capital şi cu o educaţie universitară", a explicat Alfonso Iannucci, care locuieşte la Madrid şi care a înfiinţat site-ul Diaspora Venezuela, care primeşte mărturii ale emigranţilor.
"Apoi a venit rândul clasei de mijloc (...), în special în sectorul educaţiei", a adăugat el.
În opinia lui Tomas Perez Bravo, membru al Observatorului diasporei, cu sediul tot la Madrid, nu mai există decât un singur profil al migranţilor: "cei săraci", pentru că "toată lumea este săracă". Ei fug "nu pentru că sunt chimişti, sociologi sau ingineri" ci pentru că "le-ar trebui 30 de ani pentru a economisi destul pentru un bilet de avion".
"Pe termen scurt, pentru interesele imediate ale guvernului (aceste plecări masive) înseamnă mai puţină presiune demografică şi asupra resurselor disponibile", dar "în viitor, pentru a relansa economia, este o pierdere ireparabilă", a afirmat Carlos Malamud, de la institutul de cercetare ElCano din Madrid.

Care este impactul asupra regiunii?

Anumite oraşe frontaliere, precum Pacaraima şi Boa Vista, din nordul Braziliei, sunt "depăşite" de "avalanşa de venezueleni", crede Alfonso Ianucci. Ciocniri violente s-au produs la jumătatea lunii august la Paracaima între migranţi şi populaţia locală. Iar asta "nu este decât vârful aisbergului", avertizează el.

Peru se aşteaptă la 100.000 de migranţi din Venezuela în următoarele săptămâni - AFP/Andina (France Inter)

Există şi locuri unde valul de imigraţie decurge fără obstacole, de exemplu în Argentina, "unde se spune că nou-veniţii sunt tineri, antreprenori şi calificaţi". De asemenea, "60% dintre medicii care se prezintă pentru posturi în Chile sunt venezueleni", subliniază Tomas Perez Bravo.
Totuşi, Peru a înăsprit de sâmbătă condiţiile de primire, chiar dacă cei fără paşaport pot în continuare să intre în ţară depunând o cerere pentru obţinerea statutului de refugiat.
Ceea ce lipseşte este un "răspuns regional", crede Carlos Malamud. Problemă care ar putea fi abordată la reuniunea de la jumătatea lunii septembrie la care Ecuadorul a invitat miniştrii de externe din 13 state din regiune, printre care şi Venezuela.

Ce precedente există?

În ceea ce priveşte numărul, acest exod l-a depăşit deja pe cel din Cuba de după revoluţia din 1959. În jur de 1,4 milioane de cubanezi au fugit în SUA şi 300.000 în alte ţări din America latină, potrivit Migration Policy Institute din Washington. Dar asta s-a întâmplat în circa şase decenii, nu doar în câţiva ani.
"Societăţile latinoamericane nu sunt pregătite pentru un volum atât de mare de veniri. Este o criză totală", explică Carlos Malamud. "Date fiind distanţele parcurse, acest fenomen ar putea fi comparat cu criza refugiaţilor din Siria", adaugă el.