Protestele din Nicaragua iau o nouă turnură: străzile pustii

Străzile marilor oraşe din Nicaragua au fost pustii joi, zi în care localnicii au răspuns unui apel al alianţei de opoziţie la o grevă naţională pentru a cere plecarea preşedintelui Daniel Ortega. Băncile şi magazinele au fost închise, iar pe străzile din Managua, un oraş de obicei sufocat de trafic, a putut fi văzută rareori câte o maşină. Greva generală, şi tăcerea de pe străzi care a rezultat, a fost o schimbare de tactică de la protestele violente care au cuprins ţara din luna aprilie, când mişcarea de rezistenţă faţă de regimul lui Ortega a început să capete amploare, scrie New York Times. Totuşi, relatează France Presse într-un articol preluat vineri de Capital.fr, şi în această zi de grevă s-au produs violenţe criminale, care au ridicat numărul morţilor la peste 160 de la începutul protestelor.

Cel puţin patru persoane - printre care un adolescent de 15 ani - au fost împuşcate mortal în timpul unor asalturi lansate de forţele antirevoltă şi de miliţiile paramilitare proguvernamentale asupra baricadelor ridicate de manifestanţi, potrivit Centrului nicaraguan pentru drepturile omului.
Aceste incidente violente s-au produs în mai multe bastioane ale opoziţiei din jurul capitalei Managua, în special la Nagarote, Tipitapa şi Masatepe, a declarat pentru France Presse directoarea centrului, Marlin Sierra.

Grevă naţională de 24 de ore

De la miezul nopţii de miercuri spre joi, Nicaragua a fost paralizată de o grevă naţională, proclamată de opoziţie pentru a protesta împotriva reprimării manifestaţiilor, care s-a soldat cu 162 de morţi şi 1.300 de răniţi de la începutul mişcării, la 18 aprilie.
"Ortega îşi continuă politica sa criminală împotriva poporului din Nicaragua, pentru că nu vrea să renunţe la putere, deşi poporul îi zice să plece", a declarat Azhalea Solis, reprezentantă a alianţei de opoziţie.
"Totul s-a oprit, se vede că populaţia susţine greva", a declarat Pablo Ramirez, un şofer de taxi din Managua constrâns la inactivitate din lipsă de clienţi.
Rareori a putut fi văzut joi câte un autobuz care circula pe trei sferturi gol pe străzile capitalei, pe care se aflau în schimb numeroşi membri ai forţelor de securitate. Mercado de Est, una dintre pieţele cele mai animate din Managua, a avut joi aerul unui cartier fantomă.

Un cizmar aşteaptã clienţi în piaţa "Roberto Huembes" din Managua, joi, 14 iunie - AFP (Capital.fr)

"Astăzi nu munceşte nimeni", a spus Carlos Sanchez, vânzător ambulant de chewing-gum în vârstă de 58 de ani, care speră că greva va face regimul lui Ortega să dea înapoi şi să poată fi soluţionată criza.
Uzinele, băncile, supermaketurile, staţiile de benzină, restaurantele şi micile magazine şi-au păstrat uşile închise, la fel ca şi aproape toate şcolile publice, ai căror elevi şi-au petrecut acasă ziua de joi.
Această grevă naţională de 24 de ore a fost lansată de Alianţa civică pentru justiţie şi democraţie - care reuneşte studenţi, întreprinzători şi reprezentanţi ai societăţii civile - într-un context în care manifestaţiile continuă să capete amploare.

"Ajunge", spune soţia lui Ortega

Deşi susţine greva, "expresie a protestelor paşnice", influenta Biserică catolică, care s-a poziţionat ca mediatoare în conflict, presează guvernul şi opoziţia să reînceapă dialogul.
Episcopii au convocat vineri cele două tabere la o reuniune, în cadrul căruia ar urma să fie prezentat răspunsul fostului luptător de gherilă în vârstă de 72 de ani la propunerile de reformare a vieţii politice venite din partea opoziţiei.
După ce s-a aflat în fruntea statului într-o primă fază între 1979 şi 1990, Daniel Ortega a revenit în funcţie din 2007 şi cel de al treilea mandat îi permite să se menţină la putere încă trei ani. Prea mult, consideră însă manifestanţii care-i cer plecarea, organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate şi reforme constituţionale.
"Ajunge. Vrem cu toţii pacea, vrem să depăşim aceste circumstanţe dure, dureroase, tragice. Vrem să găsim posibilităţile de a trasa un drum înainte la masa negocierilor", a declarat miercuri seară în media oficiale soţia lui Daniel Ortega, Rosario Murillo, vicepreşedintă a ţării şi o altă ţintă a protestelor.
"Răspunsul lui Ortega de a reveni la dialog vineri arată că aceste acţiuni civice dau rezultate", a declarat pentru New York Times Juan Sebastian Chamorro, un purtător de cuvânt al Alianţei civice pentru justiţie şi democraţie.

Daniel Ortega şi soţia sa, Rosario Murillo - EFE (translatingcuba.com)

"Dar nu am văzut nicio disponibilitate din partea guvernului de a răspunde agendei noastre de democratizare", a adăugat Chamorro. Printre aceste solicitări se află demisia lui Ortega, organizarea de alegeri libere şi dreptate pentru familiile celor ucişi în timpul protestelor.
Daniel Ortega, în vârstă de 72 de ani, fostul revoluţionar de stânga care a dominat viaţa politică din Nicaragua bună parte din ultimele patru decenii, a creat un guvern după propria imagine după ce a câştigat alegerile din 2006. El a reuşit ulterior să impună schimbări ale constituţiei care să-i permită să candideze la alegerile prezidenţiale un număr nelimitat de ori şi să controleze Curtea supremă, Congresul şi autoritatea electorală, scrie New York Times.

"Război civil în stare latentă"

Cuprinsă de o profundă criză economică şi socială, ţara s-a confruntat cu o recrudescenţă a violenţelor de luni, după ce forţele de securitate au încercat să înlăture cu forţa baricadele ridicate pe mai multe străzi.
"Înarmaţi" cu praştii şi mortiere artizanale pentru a le rezista poliţiştilor antirevoltă dotaţi cu arme de foc, manifestanţii au blocat în mai multe puncte axele rutiere, paralizând mii de camioane şi provocând haos în aprovizionarea ţării.
Aceste blocaje au minat fragila economie naţională, cu costuri care ar putea atinge peste 900 de milioane de dolari dacă conflictul se prelungeşte, potrivit Fundaţiei nicaraguane pentru dezvoltare socială şi economică.
După ce l-au susţinut multă vreme, mediile de afaceri au tăiat orice punte cu preşedintele Ortega, reproşându-i reprimarea violentă a manifestaţiilor.

Protestatari antiguvernamentali înarmaţi cu mortiere artizanale pe 14 iunie, la Tipitapa, la 25 km de capitala Managua - AFP Inti Ocon (Capital.fr)

Confruntaţi cu forţa reprezentată de poliţiştii antirevoltă şi de miliţiile paramilitare pro-Ortega, unii manifestanţi încep să se gândească să pună mâna pe arme, în condiţiile în care până acum mişcarea s-a dorit a fi paşnică.
"Pentru mine, ceea ce se întâmplă este un război civil în stare latentă", a declarat un student supranumit "El Gato" (Motanul), retras de o lună împreună cu alţii în Universitatea din Managua, transformată în buncăr, pentru France Presse.
"Majoritatea dintre noi nu vor să se gândească la asta, dar eu personal cred că a venit momentul în care va trebui să ne înarmăm pentru a fi la egalitate cu ei. Cred că această luptă este dreaptă", a adăugat el.

Cozi de sute de persoane la paşapoarte

Printre birourile guvernamentale deschise joi au fost şi cele ale Ministerului Migraţiei, unde sute de persoane au aşteptat la rând pentru a solicita un paşaport, primul pas pentru părăsirea ţării, relatează New York Times.
Printre ei se aflau Katherin Mendieta şi soţul ei, Darwin Chavez, ambii de 21 de ani şi studenţi la Politehnică, care s-a aflat în centrul protestelor studenţeşti.
"Suntem speriaţi, soţul meu este tânăr şi oamenii tineri sunt atacaţi. Am decis să nu participăm la proteste pentru că suntem speriaţi" a spus ea.

Un bărbat completează un formular pentru obţinerea paşaportului la biroul de imigraţie din Managua, pe 13 iunie 2018 - AFP (Capital.fr)

Cei doi au o fetiţă de şase ani şi nu ştiu unde vor merge, dar vor să lase tulburările din Nicaragua în urmă. "Nu m-am implicat niciodată în politică pentru că am văzut că este toată falsă şi murdară", a spus la rândul său Darwin Chavez.
Cele două luni de proteste au început să afecteze sursele de trai ale populaţiei. Jose Rene Zamora, un cultivator de ananas de 75 de ani, făcea joi aprovizionarea cu o camionetă la o staţie de benzină aflată în proprietatea statului, însoţit de câţiva membri ai familiei. "Am plantaţia mea de ananas, dar nu poţi cultiva dacă nu ai unde să vinzi", a spus el. Zamora a mai afirmat că ar vrea să-l vadă plecat pe preşedintele Ortega, dar în mod paşnic, fără a mai exista vărsare de sânge, mai scrie New York Times.