Nigeria îşi imploră contribuabilii să-şi plătească impozitele

Să-ţi plăteşti impozitele? Dar de ce? Finanţele publice sunt o glumă pentru marea majoritate a contribuabililor din Nigeria, ţară în care corupţia este omniprezentă şi serviciile aproape inexistente. Cea mai mare economie a Africii încearcă însă acum să-şi convingă populaţia să bage mâna în buzunar.

Timp de decenii, "guvernul pretindea că introduce taxe şi contribuabilii pretindeau că le plătesc", explică un director de bancă nigerian. O situaţie care convenea tuturor, atâta timp cât sarcina impunerii fiscale părea imposibilă într-o ţară de 180 de milioane de locuitori în care imensa majoritate activează în sectorul informal sau în agricultura de subzistenţă, iar Finanţele publice se bazau în cele din urmă pe doar câteva zeci de milioane de persoane.
Guvernul lui Muhammadu Buhari - un fost general care nu este cunoscut nici pentru simţul umorului, nici pentru atitudinea sa prea indulgentă - a decis însă să pună ordine în Finanţele publice, scrie France Presse într-un articol preluat sâmbătă, 26 mai, de 24matins.fr.

Un panou publicitar din Lagos îi îndeamnă pe locuitorii oraşului să-şi plătească impozitele - AFP (24matins.fr)

În timp ce în restul lumii candidaţii la şefia statului promit scăderea impozitelor, Buhari, care şi-a anunţat intenţia de a obţine un nou mandat la scrutinul prezidenţial din 2019, a promis să dubleze sarcina fiscală totală a ţării până în 2020. Nigeria, care face mari eforturi să revină la creştere după ce a traversat cea mai gravă recesiune din ultimii 25 de ani, are mare nevoie de acest lucru, scrie France Presse.

Milionarii, foarte zgârciţi cu fiscul

Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), procentul veniturilor fiscale totale din Nigeria raportat la PIB este cel mai scăzut din toată regiunea subsahariană. În 2016, numai 241 de indivizi au plătit peste 20 de milioane de naira impozit pe profit (47.000 de euro), a dezvăluit recent ministrul finanţelor. O nimica toată, atâta timp cât se ştie că numai în oraşul Lagos, capitala economică a ţării, trăiesc 6.800 de milionari şi 360 de multimilionari (în dolari - n.r.), potrivit unui raport al AfrAsia Bank din 2017.
Dacă este să spunem adevărul, notează AFP, salariaţii din clasa de mijloc sau superioară au toate motivele pentru a fi rău-platnici cu fiscul. Infrastructura este degradată sau inexistentă, drumurile se dezintegrează, iar nigerienii plătesc pentru apă şi electricitate, atunci când ele există, unor societăţi private.

Se cere "transparenţă în gestionarea fondurilor publice"

Corupţia endemică este în mare parte vinovată de această situaţie, şi-a exprimat regretul emirul Kano Sanusi al II-lea, o figură tradiţională foarte respectată în nordul Nigeriei şi fost director al băncii centrale a ţării.
"Trebuie ca gestionarea fondurilor fondurilor publice să fie mai transparentă dacă se doreşte creşterea veniturilor fiscale", a declarat el în această săptămână cu prilejul unei întâlniri a Băncii African de Dezvoltare din Coreea de Sud.
"Garantaţi că impozitele vor merge în visteria guvernului şi că nu veţi mai avea atâtea scurgeri", a mai spus emirul.
În statul Lagos, megalopolis de 20 de milioane de locuitori şi capitală comercială a Africii de Vest, veniturile fiscale reprezintă mai mult de o treime din veniturile colectate în cele 36 de state federale care compun Nigeria, potrivit organizaţiei locale de luptă împotriva corupţiei BudgIT.

Un bărbat poartă un tricou cu mesajul "Plătiţi-vă impozitele", pe 18 mai 2018, la Abeokuta, în statul Ogun din sud-vestul Nigeriei - AFP (24matins.fr)

Un nivel al veniturilor fiscale care a permis dezvoltarea a numeroase proiecte de transport feroviar sau rutier din oraş, de care locuitorii Lagosului sunt mândri.
La nivel naţional, ministrul de finanţe Kemi Adeosun a lansat un program de amnistiere fiscală pentru foştii evazionişti. În schimb, nigerienii sunt obligaţi să ajungă la zi cu Finanţele publice sau riscă o pedeapsă de cinci ani de închisoare, amenzi ori executarea silită.

Se lucrează şi la schimbarea mentalităţilor

În paralel, guvernul introduce un registru digital al patrimoniilor şi încearcă să urmărească bunurile nedeclarate de proprietari, apelând la cabinete de detectivi financiari precum Kroll Associates.
Însă mijloacele de represiune nu sunt suficiente. Trebuie schimbate mentalităţile. La Lagos, un imens panou publicitar de la un sens giratoriu foarte circulat le mulţumeşte plătitorilor de taxe, anunţându-i că şoseaua a fost realizată datorită eforturilor lor.
În mai, ministrul de finanţe Kemi Adeosun şi-a exprimat satisfacţia pentru că a crescut baza de contribuabili, trecând de la 14 milioane în 2016, la 19 milioane în 2018.
Este un pas mic pentru veniturile ţării, dar este un pas în direcţia cea bună, a declarat Yomi Olugbenro, specialist în fiscalitate pentru cabinetul Deloitte la Lagos.
"De fapt, este un cerc vicios. Guvernul are nevoie de bani pentru a realiza proiecte, dar cum nu le face, contribuabilii nu vor să plătească. De fapt, ei trebuie în primul rând convinşi că banii lor folosesc la ceva", a mai spus el.