La 7 ani după revoluţie, ţara în care a început "Primăvara arabă" e tot în stradă

Tunisia marchează duminică împlinirea a şapte ani de la revoluţia sa care a dat startul "Primăverii arabe", dar nemulţumirea socială rămâne vie într-o ţară puternic afectată de austeritate şi care se reface cu greu din prăbuşirea turismului, provocată de atentate jihadiste sângeroase.

Revoluţia Iasomiei a fost declanşată de autoincendierea, la 17 decembrie 2010, la Sidi Bouzid, a unui tânăr vânzător ambulant, Mohamed Bouazizi.
Mai multe manifestaţii erau prevăzute să aibă loc duminică pentru a marca împlinirea a şapte ani de la declanşarea mişcării de protest împotriva şomajului, a preţurilor mari şi a corupţiei care a urmat şi care s-a soldat în final cu înlăturarea dictatorului Zine el Abidine Ben Ali, care a părăsit ţara la 14 ianuarie 2011.
Şapte ani mai târziu, numeroşi tunisieni sunt de părere că dispun de mai multă libertate, dar că nivelul vieţii le-a scăzut, scrie France Presse duminică, 14 ianuarie, într-un articol preluat de Le Point.

Proteste nocturne împotriva austerităţii de la 11 ianuarie, în oraşul Siliana - AFP (Le Point)

Manifestaţii paşnice şi proteste nocturne marcate de violenţe au avut loc în cursul săptămânii în mai multe oraşe ale ţării, demonstraţii alimentate de un şomaj persistent, care este oficial de 15%, şi de creşterea impozitelor. În total, 803 persoane au fost arestate, potrivit Ministerului de Interne.
După ce de luni până joi au avut loc ciocniri între protestatari şi forţele de ordine care s-au soldat cu un mort la Tebourba, vineri câteva sute de persoane au demonstrat paşnic la Tunis şi la Sfax (centru) împotriva măsurilor de austeritate. Manifestanţii le-au arătat guvernanţilor "cartonaşe galbene", în semn de avertisment că au depăşit măsura.

"Liberi, dar înfometaţi"

"Au trecut şapte ani şi nu vedem nimic care să vină. Am avut libertate, este adevărat, dar suntem mai înfometaţi decât înainte", a spus Walid, un şomer de 38 de ani de la Tebourba, în apropiere de Tunis, de unde a pornit ultima mişcare de protest.

Reuniune la Tunis a preşedintelui Beji Caid Essebsi cu reprezentanţii partidelor la putere, patronatului şi sindicatului UGTT la 13 ianuarie - AFP (Le Point)

Preşedintele tunisian, Beji Caid Essebsi, care s-a întâlnit sâmbătă cu responsabilii partidelor la putere, patronatului şi sindicatului UGTT, a recunoscut că "climatul social şi cel politic nu sunt bune în Tunisia", dând asigurări totuşi că "situaţia rămâne pozitivă".
"Suntem capabili să ţinem problemele sub control", a mai spus el. Preşedintele urma să se deplaseze duminică într-un cartier sărac din Tunis, unde în această săptămână au avut loc ciocniri.
În general calmul a revenit în ţară de joi seară, potrivit AFP. După părerea politoloagei tunisiene Olfa Lamloum "aceste mobilizări sociale dezvăluie o furie chiar în rândul celor care s-au mobilizat în 2011 şi nu au obţinut nimic în materie de drepturi economice şi sociale".
Protestele au fost declanşate la începutul anului la apelul mişcării "Fech Nestannew" ("Ce aşteptăm?" în arabă), o mişcare apărută în cadrul societăţii civile care cere mai multă justiţie socială, reacţie la adoptarea cu o largă majoritate, în luna decembrie, a bugetului pe 2018.

O tunisiancă ţine o pancartă pe care se poate citi "Ce aşteptăm?", în arabă, în timpul unui protest de la Tunis de pe 9 ianuarie - AFP (Le Point)

Acesta măreşte TVA-ul, impozitele pe telefoane sau bunuri imobiliare, dar majorează şi unele drepturi de import.
Tunisia, în dificultate financiară după mai mulţi ani de marasm economic, provocat în special de căderea turismului după o serie de atentate din 2015, a obţinut un împrumut de 2,4 miliarde de euro pe patru ani de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). În schimb, Tunisia s-a angajat să-şi reducă deficitul public şi să introducă reforme economice.

Măsuri sociale anunţate de guvern

Atentatele din 2015, revendicate de gruparea Stat Islamic, implantată în Libia vecină, s-au soldat cu zeci de morţi, printre care şi în jur de 50 de turişti străini.
Pentru a răspunde nemulţumirii sociale, guvernul a anunţat sâmbătă o serie de măsuri sociale.
Planul de acţiune guvernamental, care urmează să aibă peste 120.000 de beneficiari, va costa peste 70 de milioane de dinari (23,5 milioane de euro), a declarat presei ministrul afacerilor sociale, Mohamed Trabelsi.
Planul prevede un ajutor pentru accesul la proprietate în cazul familiilor sărace, măsuri privind garantarea unei "asigurări medicale pentru toţi" şi o creştere a alocaţiei sociale destinate familiilor nevoiaşe, care se va mări de 150 de dinari (50 de euro) la 180 până la 210 de dinari (60-70 euro) în funcţie de numărul de copii, respectiv o creştere de cel puţin 20%.

Guvernul primeşte cartonaşul galben în timpul unei manifestaţii de la 12 ianuarie - AFP

Totuşi, aceste măsuri par să nu rezolve problemele într-o ţară în care nemulţumirile economice şi sociale sunt profunde.
"Anii au trecut şi cetăţenii sunt încă lipsiţi de drepturile pentru care s-au mobilizat", estimează un ONG din Tunisia, Forumul tunisian pentru drepturi economice şi sociale (FTDES), într-un recent raport.
Ţara a păstrat "acelaşi model economic, cu aceleaşi probleme", ca înainte de revoluţie, susţine preşedintele FTDES, Messaoud Romdhani. "Situaţia nu încetează deci să se înrăutăţească", a adăugat el.
În pofida progreselor democratice, "şomajul, sărăcia şi inegalităţile sociale şi regionale s-au agravat", avertizează FTDES.
De asemenea, rata de şcolarizare a scăzut la 96%. În fiecare an din 2011, 10.000 de copii au abandonat în medie şcoala primară şi gimnazială, iar 100.000 de tineri au renunţat la liceu fără să o obţină o diplomă, subliniază FTDES.

Tunisia după căderea lui Ben Ali în câteva momente esenţiale

Căderea lui Ben Ali
La 14 ianuarie 2011, Ben Ali a fugit în Arabia Saudită după 23 de ani în fruntea ţării pe fondul unei revolte populare declanşate de autoincendierea, în decembrie, a unui tânăr vânzător ambulant din Sidi Bouzid, disperat din cauza sărăciei şi înfuriat de faptul că fusese umilit de poliţie, scrie France Presse pe 13 ianuarie într-un articol preluat de Yahoo Actualites.
Potrivit unui bilanţ oficial, revolta s-a soldat cu 338 de morţi şi peste 2.100 de răniţi, sute de persoane fiind arestate.

Ennahdha câştigă alegerile
La 23 octombrie 2011, mişcarea islamistă Ennahdha, intrată în legalitate în luna martie, a câştigat 89 dintre cele 217 locuri din Adunarea constituantă în cadrul primelor alegeri libere din istoria ţării.
În decembrie, Moncef Marzouki, militant de stânga, este ales şef de stat de Adunarea constituantă. Hamadi Jebali, numărul 2 din Ennahdha, este însărcinat să formeze guvernul.

Moncef Marzouki - AFP (Yahoo!Actualites)

Tulburări sociale
În iunie şi august 2012, în ţară se înmulţesc manifestaţiile violente şi atacurile unor mici grupuri islamiste radicale. În septembrie, sute de manifestanţi care denunţau un film islamofob de pe internet, printre care şi presupuşi jihadişti, au atacat ambasada SUA. S-au înregistrat patru morţi în rândul atacatorilor.
Între 27 noiembrie şi 1 decembrie 2012 au avut loc proteste la Siliana, la sud-vest de Tunis, soldate cu 300 de răniţi.
Grevele şi manifestaţiile au afectat în egală măsură industria, serviciile publice, transporturile şi comerţul. La fel ca în momentul revoluţiei, conflictele au izbucnit în regiunile din interiorul ţării, marginalizate economic.

Asasinarea opozanţilor
La 6 februarie 2013, opozantul anti-islamist Chokri Belaid este ucis la Tunis. La 25 iulie, deputatul Mohamed Brahmi este asasinat în apropiere de capitală. Cele două crime, care provoacă crize profunde, vor fi revendicate de jihadişti afiliaţi grupării Stat Islamic.

Primele alegeri prezidenţiale
La 26 ianuarie 2014 este adoptată o constituţie, cu peste un an de întârziere. Este format un guvern de tehnocraţi şi islamiştii se retrag de la putere.

Beji Caid Essebsi - AFP (Yahoo!Actualites)

La 26 octombrie, partidul anti-islamist Nidaa Tounes, al lui Beji Caid Essebsi, care reuneşte atât figuri de stânga şi de centru-dreapta, cât şi apropiaţi ai regimului lui Ben Ali, câştigă alegerile legislative, devansând Ennahda.
Două luni mai târziu, Caid Essebsi câştigă alegerile prezidenţiale.

Atentatele jihadiste
În 2015, Stat Islamic comite trei atentate: la 18 martie la muzeul Bardo din Tunis (21 de turişti străini şi un poliţist tunisian sunt ucişi), la 26 iunie la un hotel din apropiere de Sousse (38 de morţi, dintre care 30 de britanici), la 24 noiembrie împotriva gărzii prezidenţiale (12 morţi).
În martie 2016, zeci de jihadişti atacă dispozitivele de securitate de la Ben Guerdane, în sudul ţării.

Noi proteste
În ianuarie 2016, un val de proteste începe la Kasserine, în centrul ţării, după decesul unui tânăr şomer, electrocutat în timp ce protesta împotriva retragerii sale de pe o listă de angajări. Valul de furie s-a propagat în numeroase regiuni şi autorităţile au decretat o interdicţie de circulaţie.

Manifestaţie împotriva unei legi de amnistiere a oficialilor acuzaţi de corupţie din septembrie 2017 - AFP (Yahoo!Actualites)

În mai, FMI a dat undă verde unui nou plan de ajutor de 2,9 miliarde de dolari pe patru ani.
În august, Youssef Chahed, provenit din Nidaa Tounes, este însărcinat cu formarea unui guvern "de uniune naţională" pentru a înlocui cabinetul precedent, criticat pentru "ineficienţă" în rezolvarea problemelor economice.
În mai 2017, un sit-in de la exploatarea petrolieră de la El-Kamour degenerează în înfruntări cu forţele de ordine. Un manifestant este ucis de un autovehicul al jandarmeriei, "accidental" potrivit autorităţilor de la Tunis.
La începutul lui decembrie, au avut loc violenţe la Sejnane, în nordul ţării, după decesul unei femei care a încercat să-şi dea foc pentru a protesta împotriva anulării unui ajutor social.
La 1 ianuarie 2018, intră în vigoare un buget de austeritate care prevede creşterea TVA. Începe o serie de manifestaţii paşnice.
La 8 ianuarie, nemulţumirea socială degenerează în proteste violente, cu ciocniri între tineri şi poliţişti după ce un tânăr a murit în timpul unei demonstraţii. Peste 800 de persoane au fost arestate.