Recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului, "un dar otrăvit"

Încălcarea status quo-ului în Ierusalim, la fel ca şi continuarea colonizării în Cisiordania, îndepărtează Israelul şi mai mult de singura soluţie posibilă a conflictului israeliano-palestinian, respectiv soluţia cu două state, scrie vineri cotidianul Haaretz în ediţia sa electronică. Benjamin Netanyahu efectuează în aceste zile o vizită la Paris şi Bruxelles care se anunţă plină de hopuri, deşi este evident că în rândul Uniunii Europene nu există un consens în chestiunea modului în care Bruxellesul trebuie să răspundă la noile evoluţii din regiune.

Decizia preşedintelui american Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului ar fi putut fi o veste fericită pentru Israel. Dar nu este o coincidenţă că Israelul este singura ţară din lume a cărui capitală nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională. Statutul Ierusalimului rămâne o chestiunea cheie în negocierile privind un acord final între israelieni şi palestinieni, scrie Haaretz.
În acest sens, a încălca status quo-ul în cel mai exploziv oraş din lume este un dar otrăvit către Israel şi tabăra arabă care susţine pacea. Este greu de înţeles cum o astfel de mişcare se potriveşte cu declaraţia lui Trump despre dorinţa sa de a aduce pacea în regiune, un lucru pe care predecesorii săi la Casa Albă nu l-au realizat.

Reuters - The Jerusalem Post

O bucurie "obtuză"

Trump s-a lăudat că nu a mers pe urmele lui Bill Clinton, George W. Bush şi Barack Obama, care nu au schimbat politica SUA faţă de Ierusalim. Dar refuzul administraţiilor precedente de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului nu a fost un rezultat al ostilităţii faţă de Israel sau al simpatiei excesive faţă de musulmani. Aceste administraţii au ascultat de sfatul Consiliului pentru securitate naţională şi de cel al oficialilor israelieni din domeniul apărării, care au avertizat că o schimbare de politică privind Ierusalimul ar sabota procesul de pace.
Decizia de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală le face jocul grupurilor arabe radicale, care nu ratează nicio ocazie de a prezenta soluţia cu două state drept o înşelătorie şi susţin că liderii Egiptului şi Iordaniei, singurele state arabe care recunosc Israelul, sunt colaboratori cu duşmanii Islamului.
Bucuria liderilor de dreapta şi centrişti este obtuză, scrie Haaretz. Încălcarea status quo-ului în Ierusalim, ca şi continuarea colonizării în Cisiordania, îndepărtează şi mai mult Israelul de singura soluţie posibilă a conflictului isralieano-palestinian - soluţia cu două state - şi îi sporeşte izolarea în lume. Nefericită este ţara care are nevoie de sprijinul unui lider precum preşedintele filipinez Rodrigo Duterte, mai scrie cotidianul israelian.

Netanyahu, supărat pe ţările europene

Dacă prim-ministrul ar fi un lider responsabil el nu le-ar cere altor ţări să urmeze exemplul SUA şi al Filipinelor. În loc de acest lucru, el ar trebui să-i ceară lui Trump să ia măsuri pentru a face să avanseze negocierile între Israel şi palestinieni, iar recunoaşterea Ierusalimului de Vest drept capitală a Israelului şi a Ierusalimului de Est drept capitală a unui stat palestinian reprezintă o parte importantă din asta, conchide Haaretz.

Emmanuel Macron şi Benjamin Netanyahu (Haaretz)

Înainte de a decola, sâmbătă, spre Paris, Benjamin Netanyahu a criticat ceea ce el a numit dublul standard folosit în cazul Israelului. "Decolez acum spre Paris şi Bruxelles pentru a mă întâlni cu ministrul de externe al UE. Nu voi accepta un dublu standard din partea lor", a spus premierul israelian, potrivit Haaretz.
"Aud voci care îl condamnă pe Trump pentru Ierusalim, dar nu şi tirurile cu rachete. Nu voi accepta această ipocrizie. Voi reprezenta Israelul cu capul sus", a mai spus el.
Duminică Netanyahu se va întâlni cu preşedintele francez Emmanuel Macron la Paris, iar luni va avea o întrevedere la Bruxelles cu şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini. Netanyahu a subliniat că niciun alt premier israelian nu a avut o astfel de întâlnire în ultimii 22 de ani. Tensiunile dintre Israel şi instituţia Înaltul reprezentant pentru politică externă şi securitate comună s-au intensificat în ultimele zile, după ce Mogherini a criticat în două rânduri decizia lui Trump privind statutul Ierusalimului. De asemenea, Netanyahu se va confrunta cu o campanie a parlamentarilor europeni de a cere compensaţii pentru structurile finanţate de UE în teritoriile palestiniene care au fost demolate de Israel.

O poziţie comună a UE, dificil de obţinut

Miercuri, Mogherini a dat publicităţii un comunicat în care exprimă "preocupări serioase" faţă de anunţul lui Trump privind recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului. Poziţia UE rămâne că statutul Ierusalimului trebuie să fie stabilit în urma negocierilor israeliano-palestiniene în cadrul soluţiei cu două state, a adăugat ea.

Federica Mogherini

Surse din Bruxelles cu care au discutat ziariştii Haaretz susţin că iniţial se intenţiona ca declaraţia în cauză să fie emisă în numele statelor membre UE, dar aceasta a fost blocată în ultimul moment de Ungaria. În consecinţă, aceasta a fost dată publicităţii numai în numele lui Mogherini.
Joi, Mogherini a revenit, afirmând într-un discurs public că anunţul lui Trump "are potenţialul de a ne trimite înapoi în vremuri şi mai întunecate decât cele în care deja trăim".
"Uniunea Europeană are o poziţie clară şi unită. Credem că singura soluţie realistă la conflictul israeliano-palestinian are la bază două state, cu Ierusalimul capitală atât a Israelului, cât şi a unui stat palestinian", a spus şefa diplomaţiei UE. În final, ea a avertizat toate părţile să nu facă nimic "care să ducă şi mai mult la escaladarea tensiunilor din teren", în special în ceea ce priveşte locurile sfinte din Ierusalim.
Joi, Ministerul de Externe de la Tel Aviv a catalogat poziţia ei drept "surprinzătoare".
"Insistenţa ei că Ierusalimul nu este capitala Israelului este o negare a unui fapt istoric incontestabil. Orice negare a acestui fapt simplu îndepărtează pacea creând aşteptări în rândul palestinienilor care sunt deconectaţi de la realitate. Preşedintele Trumo a făcut un pas curajos şi corect care a făcut să progreseze şansele de pace spunând adevărul", a precizat instituţia.

O invitaţie neprotocolară la Parlamentul European

Membri ai Parlamentului European intenţionează să protesteze împotriva vizitei lui Netanyahu prin intermediul unei campanii care cere ca Israelul să returneze fondurile UE cheltuite pentru facilităţi palestiniene care au fost apoi demolate de Israel. Structurile în cauză erau localizate în Zona C, partea din Cisiordania sub deplinul control al armatei israeliene.

Reuters (Le Vif)

Tensiunile asupra Ierusalimului nu vor face decât să toarne gaz peste focul nemulţumirii UE faţă de modul în care vizita lui Netanyahu a fost aranjată, notează Haaretz. Prim-ministrul israelian i-a luat prin surprindere când a anunţat că va merge în Parlamentul European, întrucât nu a fost invitat prin protocolul obişnui ci numai de Lituania, o ţară foarte prietenoasă faţă de el. Mişcarea surpriză a determinat-o pe Mogherini să-l invite pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas să efectueze o vizită similară la începutul lui 2018.
Vizita lui Netanyahu va începe cu scurte remarci din partea sa şi a lui Mogherini, după care acesta va participa la un dejun de lucru cu miniştrii de externe ai UE. După această reuniune informală ar urma să aibă loc o altă conferinţă de presă.
Israelul percepe UE drept un teritoriu ostil şi este mândru de faptul că va fi prima vizită la Bruxelles a unui prim-ministru israelian în mulţi ani, observă Haaretz.