În Libanul sufocat de gunoi au apărut "pescuitorii" de deşeuri

Într-un mic golf din Liban, o echipă de circa 20 de scufundători se aruncă în mare, echipaţi cu butelii cu aer şi plase în mâini. Ei nu fac însă acest lucru pentru a admira bogăţiile submarine sau pentru a pescui, ci pentru a aduna deşeuri. Soluţia nu este însă decât o picătură de apă într-un ocean, în condiţiile în care Libanul produce 6.000 de tone de deşeuri pe zi, riscând să se confrunte cu o nouă criză majoră a gunoiului anul viitor.

"Pescuitul" este fructuos în această zi la Tabarja, un oraş de coastă aflat la circa 20 km nord de Beirut. Scunfundătorii ies din apă şi îşi depun plasele verzi pline pe dig. Ele conţin recipiente din plastic dar şi din sticlă, cutii de conserve şi de bere ruginite şi chiar pneuri, scrie France Presse pe 26 octombrie într-un reportaj preluat de L'Express şi Sciences et Avenir.
"Ce am văzut acolo, ne-a făcut să ne doară inima", spune Christian Nader, un student de 19 ani, care are un prosop în jurul gâtului, după ce tocmai a ieşit din apă.

Circa 20 de scufundători au participat la operaţiunea de "pescuire" a deşeurilor de la Tabarja - AFP (Sciences et Avenir)

Scufundătorii, recrutaţi pe Facebook şi Instagram

Confruntaţi cu inerţia guvernamentală în soluţionarea crizei deşeurilor care durează de mai mulţi ani, libanezii au ales să ia lucrurile în propriile mâini prin iniţiative ale societăţii civile şi ale sectorului privat.
Gropile de gunoi vor fi în curând din nou pline şi experţii avertizează că ţara ar putea retrăi foarte curând coşmarul din 2015, când munţi de deşeuri au invadat Beirutul şi împrejurimile sale, după închiderea principalei gropi de gunoi din ţară.
Christian Nader, care face scufundări de cinci ani, a participat la Tabarja la o iniţiativă a Live Love Beirut, o asociaţie libaneză care încearcă să promoveze o imagine pozitivă a ţării. În total, peste o sută de scufundători, recrutaţi pe Facebook şi Instagram, au luat parte la operaţiunile organizate pe opt plaje.

Scufundătorii recuperează din apele mării saci de deşeuri - AFP (Sciences et Avenir)

"Guvernul trebuie să înceapă să se gândească la soluţii..."

"Este trist, este mare noastră. Avem nevoie de campanii de sensibilizare şi ca statul să ne ajute să curăţăm", afirmă Christian.
De decenii, autorităţile libaneze nu au reuşit să adopte politici eficiente de gestionare a deşeurilor. Libanul produce zilnic peste 6.000 de tone de deşeuri, potrivit cifrelor oficiale.
După criza din 2015 şi manifestaţiile fără precedent ale societăţii civile pe care le-a declanşat, guvernul a aprobat un plan temporar care prevedea redeschiderea a două foste gropi de gunoi din împrejurimile Beirut. Acest plan "temporar" a durat însă atât de mult, încât cele două situri îşi vor atinge capacitatea maximă în toamna lui 2018.
Autorităţile studiază în prezent posibilitatea de a le extinde, potrivit unei surse guvernamentale.
"Guvernul trebuie să înceapă să se gândească la soluţii durabile într-un mod serios, să înceapă să le aplice, chiar puţin câte puţin", spune Lama Bashour, directoare a ONG-ului Ecocentra, care subliniază importanţa "sortării şi a reciclării".
Datorită fondurilor europene au fost construite mai multe centre de sortare şi de transformare a deşeurilor în compost. Există încă totuşi peste 900 de gropi de gunoi ilegale în Liban, potrivit unui studiu oficial.
"Regiunile care nu dispun de infrastructuri de baz îşi ard deşeurile. Majoritatea municipalităţilor îşi ard sacii de gunoi", spune Farouk Merhebi, specialist în domeniu.

Unul dintre cele opt centre de sortare a deşeurilor ale Cedar Environmental - AFP (Sciences et Avenir)

Reciclarea funcţionează izolat

Guvernul studiază un plan al Ministerului Mediului care pune accent pe reciclare, care în prezent vizează nu mai mult de 15% din tratarea deşeurilor.
Ziad Abi Chaker a făcut un pariu din reciclarea deşeurilor încă de la finalul anilor 1990, lansând propria sa firmă, Cedar Environmental. Aceasta dispune în prezent de opt centre de sortare, care gestionează în total peste 80 de tone de deşeuri pe zi.
Unul dintre aceste centre, deschis în septembrie 2016, primeşte deşeurile de la Beit Meri, o destinaţie de vacanţă din apropiere de Beirut.
Într-un depozit mare cu acoperiş de metal, în mijlocul unei peisaj idilic cu munţi împăduriţi din centrul ţării, saci de gunoi albaştri şi negri se adună grămadă în aşteptarea operaţiunii de sortare. Din deşeurile din saci sunt separate sticla, recipientele din plastic, cutiile de conserve şi cele de aluminiu, care vor fi transferate spre uzine de reciclare.
"Am dovedit că acest concept de zero deşeuri poate reuşi, într-un cadru descentralizat", spune Ziad Abi Chaker.

Centrul de reciclare primeşte deşeurile de la Beit Meri, o destinaţie de vacanţă din apropiere de Beirut - AFP (Sciences et Avenir)

În alte locuri din ţară însă, nu au fost găsite soluţii de succes.
La Saida, staţiune balneară din sudul Libanului, un munte de gunoi şi-a făcut apariţia la malul mării, în incinta unui centru de tratare a deşeurilor. Muntele este compus din reziduuri care nu pot să fie nici reciclate, nici transformate în compost şi în mod normal ar trebui să ajungă într-o groapă de gunoi. Localnicii încă aşteaptă ca primăria să construiască această groapă de gunoi, după cum a promis.
Înalt de câţiva metri, acest munte de gunoi este vizibil de pe stradă. La picioarele sale, câţiva pescari par să ignore duhoarea pestilenţială care se degajă de aici. Liniştiţi, ei îşi aruncă firele undiţelor în apă, aşteptând capturile.