Referendumul pentru independenţa Kurdistanului, în faza represaliilor

Irakul şi Iranul au decis să utilizeze arma economică pentru a riposta la referendumul pentru independenţă din Kurdistanul irakian. Bagdadul a închis vineri spaţiul aerian pentru zborurile internaţionale din Kurdistan, în timp ce Teheranul a blocat transportul de petrol. În plus, cele două state şi-au anunţat intenţia de a efectua exerciţii militare la frontiera cu regiunea autonomă kurdă irakiană.

Cu toate acestea, prim-ministrul irakian Haider al-Abadi a ţinut să-şi exprime sâmbătă angajamentul pentru "apărarea" cetăţenilor kurzi de oricare eventual atac, din exterior sau din interior.
După votul masiv (aproape 93%) la referendumul controversat de luni în favoarea independenţei Kurdistanului, toate legăturile aeriene cu această regiune autonomă au fost întrerupte vineri, la ordinul puterii centrale de la Bagdad, care solicită anularea votului înainte de orice dialog. Foarte criticat în străinătate, referendumul organizat de preşedintele kurd Massoud Barzani este înfierat în special de ţările vecine - Turcia, Siria şi Iran - care se tem că acesta ar putea trezi aspiraţiile separatiste ale propriilor minorităţi kurde, scrie France Presse într-un articol preluat sâmbătă de La Republique.
La rândul său, Iranul a interzis, până la noi ordine, transportul de produse petroliere din şi spre Kurdistanul irakian, potrivit media de stat. "Toate companiile de transport şi şoferii" au primit acest ordin, a relatat televiziunea de stat Irib, citând o directivă a Ministerului Transporturilor. Teheranul este unul dintre principalii exportatori de petrol rafinat utilizat drept combustibil în Kurdistanul irakian şi volumul schimburilor în acest domeniu este de cinci miliarde de dolari pe an, potrivit Irib.
Kurdistanul, situat în nordul Irakului şi frontalier cu Iranul, este producător şi exportator de ţiţei, resursă de care bugetul său depinde în mare măsură.

The Independent - AFP/Getty Images

"Preţul va fi plătit de cetăţeni"

Dintre ţările vecine, Turcia este cea mai în măsură chiar să asfixieze Kurdistanul prin intermediul petrolului, ameninţare deja proferată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Circa 550.000 până la 600.000 de barili de petrol produşi pe zi de Kurdistan sunt exportaţi prin intermediul unui oleoduct cu ieşirea în portul turc Ceyhan.
Iranul are însă şi el un rol de jucat, în măsura în care kurzii trebuie să poată să-şi exporte păcura, rezultată din rafinarea ţiţeiului, a declarat pentru France Presse Ruba Husari, expert în petrolul irakian. "În sens invers, kurzii trebuie să importe motorină, pentru că rafinăriile lor nu produc destulă", a adăugat el.
Arriz Abdallah, şeful grupului Uniunii patriotice din Kurdistan în parlamentul regiunii autonome, şi-a exprimat mirarea faţă de "reacţiile violente ale Bagdadului şi ale ţărilor vecine", în contextul în care referendumul nu a fost urmat de efecte din partea autorităţilor de la Erbil. "Pentru toate măsurile luate după 25 septembrie, precum închiderea aeroporturilor sau îngheţarea exporturilor, preţul va fi plătit de cetăţeni", a spus el.
Analistul Hashem al-Hashemi crede că "Iranul şi Bagdadul au ales opţiunea cea mai facilă, sancţiunile economice, în locul căii militare, pentru a evita orice intervenţie internaţională care să-i transforme pe kurzi în victime, iar pe ei în agresori".

"Soft way" cu manevre militare

Un alt expert irakian, Jassem Hanoun, a estimat că "nu va exista o opţiune militară, pentru că asta îi va da un pretext lui Massoud Barzani să meargă la ONU şi să ceară dreptul la autodeterminare. Barzani credea că Irakul va reacţiona violent şi nu va alege o 'soft way'".
În acest context, Haider al-Abadi li s-a adresat cetăţenilor kurzi printr-o serie de tweet-uri în engleză. "Îi vom apăra pe cetăţenii kurzi aşa cum îi apărăm pe toţi irakienii şi nu vom permite niciun atac împotriva lor. Nu vom permite să vi se facă rău", a precizat şeful executivului irakian.
Întrebat de AFP la ce eventual "atac" făcea referire prim-ministrul irakian, un consilier al lui Abadi a spus, sub protecţia anonimatului, că acesta s-a referit la un atac "atât din exterior, cât şi din interior".

Generalul Masoud Jazayeri - Press TV Iran

În acelaşi timp însă, Iranul a anunţat manevre militare comune cu armata irakiană "de-a lungul frontierei comune". Agenţia semioficială Tasnim citează o afirmaţie a generalului Masoud Jazayeri, purtător de cuvânt al statului major interarme al armatei iraniene, potrivit căruia manevrele se vor derula în zilele următoare în nord-vestul Iranului, în apropiere de graniţa cu Kurdistanul irakian, scrie The New York Times. Jazayeri a spus că decizia ca unele unităţi militare irakiene să participe la exerciţii a fost luată sâmbătă, în cadrul unei întâlniri de sâmbătă a şefilor forţelor armate iraniene. Întâlnirea de sâmbătă a avut loc la trei zile după o întâlnire a şefului de stat major al forţelor armate iraniene, Mohammad Baqeri, cu omologul său irakian Othman al-Ghanmi, care a avut loc tot la Teheran, conform Press TV Iran.
Înainte de vot, Gardienii revoluţiei din Iran au lansat un exerciţiu militar în aceeaşi regiune.
În Irak, Hadi al-Ameri, şeful organizaţiei şiite Badr, grup paramilitar puternic susţinut de Teheran, a vorbit în urmă cu două săptămâni de riscul unui "război civil" referindu-se la referendum.

Aeroportul din Erbil, în ziua expirării ultimatumului - CNN

Ultimele bilete, vândute la preţ de speculă

În acest climat, numeroşi străini s-au grăbit să părăsească Kurdistanul vineri, înainte de suspendarea sine die a zborurilor internaţionale. Această interdicţie nu priveşte zborurile umanitare, militare şi diplomatice, dar ONG-urile susţin că au început să resimtă primele efecte ale crizei, într-un context umanitar deja dificil.
În orele de dinaintea expirării ultimatumului dat marţi de Bagdad (15.00 GMT), cei care au dorit să părăsească Kurdistanul înainte de căderea cortinei s-au îndreptat spre aeroporturile din Erbil şi Sulaymaniya.
Ultimul zbor cu plecare de la Erbil a fost efectuat de un avion al Turkish Airlines cu destinaţia Istanbul, iar un avion al Iraqi Airways este ultimul care a decolat de la Sulaymaniyah, spre Dubai.
"Cei care pleacă sunt străini, arabi şi kurzi care au o altă cetăţenie", a declarat Dana Mohammad Said, purtătoare de cuvânt a aeroportului din Sulaymaniya. "Cei care vin sunt kurzi care se aflau în străinătate şi care nu vor să rămână blocaţi", a adăugat ea, citată de AFP.
Unii pasageri au trebuit să dea bani grei pe bilete pentru a putea pleca la timp. "Mi-am rezervat biletul online în urmă cu două ore (...) şi m-a costat 1.500 de dolari", a spus un cetăţean britanic pe aeroportul din Erbil, fără a-şi da numele. "În plus, din greşeală mi-au oprit de două ori suma. Asta înseamnă 3.000 de dolari numai dus până la Istanbul", a relatat el.
La plecarea ultimului zbor internaţional, circa 200 de kurzi au manifestat în faţa aeroportului din Erbil, dotaţi cu drapele kurde, baloane colorate şi pancarte cu mesaje precum "unitate" şi "egalitate".

Protest pe aeroportul din Erbil după intrarea în vigoare a suspendării zborurilor internaţionale - France 24/AFP

"O pedeapsă politică"

Ministerul irakian al Transporturilor a anunţat că suspendarea a fost decisă "pentru a impune autoritatea federală asupra aeroporturilor" din Erbil şi Sulaymaniya şi a subliniat că "zborurile interne vor continua". Un zbor al Iraqi Airways cu destinaţia Bagdad a decolat, de altfel, de la Erbil, la ora locală 19.00 (16.00 GMT), la o oră după expirarea ultimatumului, potrivit unui jurnalist al AFP.
Prim-ministrul irakian Haider al-Abadi a precizat că această măsură "nu este o pedeapsă" după referendumul iniţiat de preşedintele Kurdistanului, Massoud Barzani, ci numai "o măsură legală". "Zborurile internaţionale vor fi reluate (...) dacă autoritatea transporturilor este transferată" puterii centrale, a adăugat el.
Kurdistanul şi-a reiterat însă sâmbătă refuzul de a accepta solicitarea guvernului central.
"Nu vom permite niciunei singure persoane din Irak, de la aviaţia civilă irakiană sau de la consiliul de miniştri, să vină pe aeroporturile din Erbil şi Sulaimaniya fără o decizie a noastră în acest sens", a declarat sâmbătă ministrul transporturilor din Kurdistan, Mawlood Bawa Murad.
"Administrăm aeroporturile în coordonare deplină cu aviaţia civilă irakiană", a declarat el în faţa parlamentului kurd. Autorităţile irakiene ar trebui să ştie că Kurdistanul rămâne o naţiune cu sau fără aeroporturi, a adăugate Bawa Murad, potrivit portalului kurd de ştiri Rudaw. El a caracterizat interdicţia drept "ilegală" şi o "pedeapsă politică".

Emmanuel Macron - Facebook

Franţa încearcă să medieze

Chiar dacă autorităţile kurde au repetat că nu-şi vor proclama în mod automat independenţa, Bagdadul a exclus orice dialog în perioada imediat următoare. "Nu există nicio negociere, nici oficială, nici secretă (...) şi nici nu va exista atâta timp cât responsabilii kurzi nu vor declara rezultatele referendumului nule", a afirmat un înalt responsabil irakian pentru France Presse.
Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe prim-ministrul irakian Haider Al-Abadi pe 5 octombrie, la Paris. Franţa "vrea să ajute Irakul pentru a nu permite să se instaleze tensiunile" cu Kurdistanul irakian, cu care Franţa "întreţine relaţii de prietenie", a anunţat vineri palatul Elysée.
Fără a preciza locul în care a avut loc incidentul, Turcia a anunţat vineri că un soldat turc a fost ucis şi trei răniţi în nordul Irakului, într-un atac pe care l-a atribuit separatiştilor kurzi din cadrul Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Aviaţia turcă bombardează cu regularitate bazele PKK din regiunea autonomă Kurdistanul irakian, iar raidurile sale s-au intensificat în ultimele zile după referendum, potrivit AFP. Însă Turcia, care dispune de o bază în Irak în provincia Mosul, nu a trimis în mod oficial trupe la sol în zonele autonome kurde.

Erdogan acuză o implicare a Mossad-ului

Între timp, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a sugerat sâmbătă că serviciile de informaţii israeliene, Mossad-ul, au jucat un rol în organizarea referendumului controversat pentru independenţa Kurdistanului irakian.

Recep Tayyip Erdogan - Facebook

Referindu-se la faptul că unii kurzi irakieni au sărbătorit la referendum cu drapele israeliene în mâini, Erdogan a afirmat: "Asta arată un lucru: această administraţie are o istorie comună cu Mossad-ul, merg mână în mână".
În contextul în care referendumul a fost dezavuat la nivel internaţional, Israelul este singura ţară care a susţinut public un stat kurd independent.
"Vă daţi seama ce aţi făcut? Numai Israelul vă susţine", a mai spus Erdogan, adresându-se liderilor kurzi irakieni în cadrul unui discurs televizat susţinut la Erzurum.
Preşedintele turc a dat asigurări sâmbătă că Kurdistanul irakian "va plăti preţul" acestui referendum "inacceptabil", fără a furniza mai multe amănunte.
"Nu un stat independent a apărut în nordul Irakului (după referendum - n.r.). Dimpotrivă, a fost deschisă o rană care sângerează", a mai spus Erdogan.
Recep Tayyip Erdogan a ameninţat în mai multe rânduri că va lovi autorităţile de la Erbil acolo unde le doare mai tare, închizând vanele oleoductului prin care sunt exportaţi zilnic între 550.000 şi 600.000 de barili de petrol pe zi prin portul turc de la Ceyhan.