Cine a ucis-o pe Benazir Bhutto? Verdictul procesului din Pakistan nu a elucidat misterul

Tribunalul pakistanez care a emis joi, 31 august, primul verdict în cazul asasinării fostului premier pakistanez Benazir Bhutto nu a elucidat misterul autorilor reali ai atentatului din 2007. Anchetatorii s-au oprit la executanţi, fără a duce mai departe cercetările pentru a-i descoperi pe cei care au comandat asasinatul sau creierul operaţiunii.

Un tribunal antiterorism din Pakistan l-a declarat joi "fugar" pe fostul preşedinte pakistanez Pervez Musharraf întrucât acesta, care a părăsit ţara, este inculpat în procesul privind asasinarea lui Benazir Bhutto. Decizia intervine la aproape zece ani după ce figura politică emblematică a fost împuşcată mortal pe străzile din Rawalpindi, scrie postul pakistanez NDTV.
Tribunalul a renunţat la acuzaţii împotriva a cinci presupuşi militanţi talibani, acuzaţi că ar fost implicaţi în atentat. Pe de altă parte, doi ofiţeri de poliţie au fost găsiţi vinovaţi "pentru gestionarea necorespunzătoare a locului crimei", devenind singurii condamnaţi în acest caz.
Practic, relatarea privind derularea faptelor acceptată de justiţia din ţara lui Bhutto este că un asasin a împuşcat-o în gât iar apoi s-a aruncat în aer, provocând moartea a 24 de persoane. Atentatorul-kamikaze a fost identificat de ancheta pakistaneză ca fiind un adolescent de 15 ani originar din Waziristanul de Sud, fief al rebelilor islamişti.

Benazir Bhutto - NDTV

Pista islamistă

Benazir Bhutto, critică acerbă a extremiştilor islamişti, era ameninţată de Al-Qaida, talibani şi alte grupuri jihadiste locale şi poate chiar de elemente din cadrul instituţiilor pakistaneze, scrie France Presse într-o analiză preluată de NDTV.
Regimul generalului Pervez Musharraf l-a acuzat de crimă pe şeful talibanilor pakistanezi din acel moment, Baitullah Mehsud. Acesta, care a dezminţit orice implicare, a fost ucis de o dronă americană în 2009.
Însă generalul Musharraf a fost el însuşi inculpat în 2013 pentru uciderea rivalei sale, o premieră pentru un fost comandant al puternicei armate pakistaneze şi este acum considerat "fugar" în acest caz. Musharraf a plecat din ţară în martie 2016 pentru a beneficia de îngrijiri medicale la Dubai, promiţând că se va întoarce pentru a răspunde în faţa justiţiei. Fapt care însă nu s-a întâmplat. În verdictul de joi, pe lângă faptul că Musharraf a fost declarat "fugar", a fost dispusă confiscarea bunurilor fostului lider militar.

Teoria ONU

La solicitarea Partidului Poporului din Pakistan (PPP), formaţiunea din care făcea parte clanul Bhutto, ONU a trimis la faţa locului o comisie de anchetă care a publicat în 2010 un raport de 70 de pagini.
ONU a ajuns la concluzia că Musharraf nu i-a asigurat rivalei sale politice, care era totuşi ameninţată, dispozitivul de securitate necesar pentru a evita un astfel de atac. De asemenea, poliţia nu şi-a făcut datoria, curăţând cu meticulozitate locul crimei la puţin timp după atentatul de la 27 decembrie 2007 şi neefectuând autopsia cadavrului lui Benazir Bhutto.

Explozia de la Rawalpindi - Getty Images

Ofiţerul de poliţie Khurram Shahzad a curăţat cu furtunul locul crimei la mai puţin de două ore după asasinat. El a fost unul dintre cei doi poliţişti condamnaţi joi. Al doilea ofiţer de poliţie, pe atunci şeful poliţiei din Rawalpindi Saud Aziz, a refuzat de mai multe ori efectuarea unei autopsii a cadavrului. Cei doi responsabili locali din poliţie au fost condamnaţi joi la câte 17 ani de închisoare fiecare şi o amendă de 500.000 de rupii (4.000 de euro) "pentru gestionarea necorespunzătoare a locului crimei".
Poliţia a anunţat că nu a adunat decât 23 de probe la locul crimei, "într-un caz în care te-ai aştepta să existe mii de probe", subliniază raportul ONU.
ONU nu evocă însă simpla incompetenţă, ci estimează că ancheta a fost probabil sufocată de instituţiile militare ale ţării.
"Responsabilii implicaţi, de teamă că acesta (atentatul - n.r.) a fost comis de agenţiile de informaţii, nu erau siguri de forţa cu care trebuiau să impună măsurile care se cer în mod normal de la ei din punct de vedere profesional", menţionează raportul.
ONU nu a indicat însă niciun suspect, apreciind că aceasta era responsabilitatea tribunalelor pakistaneze.

Teoriile conspiraţiei

Soţul lui Benazir Bhutto, Asif Ali Zardari, beneficiind de popularitatea răposatei sale soţii, a fost ales preşedinte al Pakistanului, dar nu a elucidat niciodată misterul morţii ei.
Speculaţiile au fost alimentate de moartea asistentului său Bilal Sheikh într-un atentat sinucigaş din 2013. Acesta răspundea de securitatea lui Benazir Bhutto atunci când un prim atentat i-a vizat convoiul la întoarcerea sa din exil, în octombrie 2007, soldându-se cu 140 de morţi. Fostul preşedinte al comisiei de anchetă a ONU, Heraldo Munoz, crede însă că este ridicol să se creadă că Zardari ar fi implicat în uciderea propriei sale soţii.

Sosirea convoiului lui Benazir Bhutto la Rawalpindi, pe 27 decembrie 2007 - New York Times (AP)

În opinia lui, "Al-Qaida a dat ordinul, talibanii pakistanezi au executat atacul, eventual sprijiniţi (...) de elemente ale unor instituţii locale (militare sau servicii secrete), guvernul lui Musharraf a facilitat crima prin neglijenţă, responsabilii poliţiei locale au încercat să muşamalizeze cazul, gărzile de corp ale lui Bhutto au eşuat în sarcina lor de a o proteja, iar majoritatea poliţiştilor pakistanezi preferă să lase totul în urmă".
Alte speculaţii neconfirmate arată spre Khalid Shahensha, garda de corp de încredere a lui Benazir Bhutto, după ce au apărut înregistrări în care bărbatul face gesturi ciudate spre podiumul pe care politiciana se adresa mulţimii cu câteva momente înainte de moarte. La câteva luni după asasinat, Shahensha a fost împuşcat mortal în mod misterios la Karachi.

"Misterul rămâne integral"

Fiica lui Benazir Bhutto, Aseefa Zardari, a reacţionat la verdictul de joi pe Twitter, afirmând că "nu se va face dreptate atâta timp cât Pervez Musharraf nu va răspunde pentru crimele sale".
La rândul lui, fiul ei Bilawal a calificat verdictul drept "decepţionant şi inacceptabil" şi a criticat eliberarea "nedreaptă dar şi periculoasă", a unor "terorişti". El a precizat că partidul său PPP analizează oportunitatea de a face recurs.

Armata, patrulând pe străzile din Karachi, la o zi după asasinarea lui Bhutto - Getty Images

Tribunalul a achitat cinci suspecţi aflaţi în detenţie, tineri presupuşi islamişti apropiaţi de kamikaze şi care au fost arestaţi după atentat. Ei urmează a fi eliberaţi la o dată încă necunoscută. Avocatul a trei dintre ei, Jawad Khalid, a acuzat faptul că "au fost deţinuţi timp de nouă ani şi opt luni pentru nimic. Dar îi mulţumim lui Allah că au fost declaraţi nevinovaţi", a adăugat el.
Expertul politic Hassan Askari a declarat pentru France Presse că verdictul de joi "nu răspunde la întrebarea cine a ucis-o de fapt, talibanii sau Musharraf". Din cauza "acuzării slabe", "misterul rămâne integral", a subliniat el.

Benazir Bhutto, "ucisă din nou" după zece ani

Ziaristul pakistanez Hamid Mir, editor la televiziunea locală Geo TV, scrie într-un editorial din The Indian Express că există o profundă dezamăgire în rândul poporului după verdictul controversat de la 31 august. Oamenii cred că Benazir Bhutto a fost ucisă din nou, afirmă el. Ziaristul precizează că se aştepta ca tribunalul să nu-l poată condamna pe Musharraf in absentia şi ca principalii cinci acuzaţi să fie eliberaţi. Pe de altă parte, nu credea că cei doi poliţişti, Saud Aziz şi Khurram Shehzad, vor fi arestaţi, ci că vor fi salvaţi de unii "oameni puternici". Însă tribunalul a respins teoria conspiraţiei care duce la Musharraf implicându-i pe cei doi ofiţeri de poliţie, apreciază el.
Hamid Mir evocă apoi ultima sa întâlnire cu Benazir Bhutto, care a avut loc cu doar câteva zile înainte de asasinarea sa, la reşedinţa ei din Islamabad, unde fusese invitat la micul dejun. Cei doi au luat micul dejun în garaj şi au renunţat la telefoanele mobile, pentru a se asigura că nu erau interceptaţi.

Pervez Musharraf la proces, în aprilie 2013 - CNN

"Vreau să-ţi spun azi, cu claritate, că au decis să mă omoare. Mă vor omorî în curând şi vor plasa responsabilitatea asupra talibanilor şi a Al-Qaida. Dar poţi să-l numeşti pe Musharraf ca asasin al meu dacă sunt ucisă", i-ar fi spus Benazir Bhutto, potrivit relatării ziaristului.
Întrebată de ce voiau s-o omoare, ea ar fi răspuns că Musharraf nu a vrut ca ea să revină în ţară înainte de alegeri. "Nu l-am ascultat. M-a ameninţat la telefon şi a spus că securitatea mea este bazată pe modul în care decurge relaţia noastră. Am primit mesaje de la două guverne străine că nu ar trebui să merg în Pakistan, că voi fi ucisă", ar mai fi spus Bhutto. Apoi ar fi insistat: "Dacă sunt ucisă, te rog să-l identifici pe Musharraf drept asasinul meu".
Când ziaristul i-a cerut să fie prudentă şi să nu le dea acestora o nouă şansă de a atenta la viaţa ei, ea s-ar fi înfuriat. "Vor să plec înapoi (în Occident), dar nu voi pleca, aceasta este ţara mea. Voi muri aici".

Partidul lui Bhutto, acuzat de ipocrizie

Cei doi au convenit ca Benazir Bhutto să scrie o scrisoare în care să menţioneze explicit că Musharraf a asasinat-o, care să fie publicată în caz că se producea un nou atentat la viaţa ei. Iar Benazir Bhutto şi-a făcut temele. Una dintre aceste scrisori a ajuns la prietenul ei de încredere din SUA, Mark Siegel. Acesta i-a pus la dispoziţie scrisoarea lui Wolf Blitzer de la CNN la 27 decembrie 2007. La câteva minute după asasinarea ei, CNN a informat lumea întreagă că Benazir Bhutto l-a numit pe Musharraf asasinul ei.
Hamid Mir spune că şi el şi-a îndeplinit promisiunea făcută lui Benazir Bhutto. El a scris despre ultima lui conversaţie cu Bhutto după asasinarea ei, iar când i-a expirat interdicţia pe care o avea la Geo TV, a realizat, în 2008, un documentar care investiga asasinarea lui Benazir Bhutto, ce a fost difuzat cu câteva zile înainte de comemorarea unui an de la decesul ei.

Din nefericire, scrie el, guvernul Partidului poporului nu a dat dovadă de seriozitate în investigarea acestei crime după ce, în august 2008, Musharraf a fost forţat să demisioneze. Practic, el acuză partidul lui Bhutto că nu a încercat niciodată să-l urmărească cu adevărat pe Musharraf în instanţă, întrucât elita conducătoare a ţării nu dorea acest lucru. Potrivit acestuia, PPP nu poate critica verdictul din proces, întrucât nu este o victimă, aşa cum a fost Benazir Bhutto, şi îl acuză de "colaboraţionism", pentru că i-a permis lui Musharraf să scape de răspundere în repetate rânduri.
Însă, în acelaşi timp, scrie Hamid Mir, PPP are o nouă şansă de a se îndrepta asupra adevăratului responsabil pentru moartea lui Bhutto acum, întrucât este foarte probabil ca oficialii din poliţie condamnaţi pentru neglijenţă în gestionarea locului crimei să facă recurs şi să poată fi prezentate noi probe. Singurul jurnalist audiat de comisia de anchetă a ONU susţine că fostul oficial din informaţiile militare Nadeem Ejaz, un colaborator apropiat al fostului preşedinte Musharraf, este acela care a dat ordinul ca locul crimei să fie spălat cu un furtun cu înaltă presiune la nici două ore după atentat.