Apele mării, un "miraj" toxic pentru locuitorii din Gaza

Moartea unui copil în Fâşia Gaza după ce s-a scăldat în apa murdară a mării scoate în evidenţă amploarea poluării şi consecinţele penuriei de electricitate în enclava palestiniană devastată de războaie şi aflată sub blocadă de mai mulţi ani. 

Mohammed al-Sayis, în vârstă de 5 ani, a murit în luna iulie după ce a făcut baie în Mediterana, loc de deversare a apelor uzate şi netratate ale enclavei aflate într-o criză umanitară şi economică cronică, susţin familia şi Ministerul Sănătăţii din Gaza, relatează France Presse pe 26 august, într-un articol preluat de Science et Avenir.
Zeci de alţi copii au fost nevoiţi să apeleze la îngrijiri medicale în ultimele luni după ce s-a aruncat în apele albastre, prea tentante, în special în zilele de vacanţă când căldura este înăbuşitoare pe acest pământ arid aflat la porţile deşertului.

Perspective sumbre

Cu toate acestea, poluarea este departe de a fi o noutate în Fâşia Gaza. Anii blocadei impuse de Israel şi Egipt, cele trei războaie dintre 2008 şi 2014, diviziunile palestiniene şi, potrivit Israelului, neglijenţa şi corupţia mişcării Hamas, la putere în Gaza, au distrus infrastructurile pe limba îngustă de pământ pe care trăiesc două milioane de oameni.
Tensiunile geopolitice, marasmul economic, suprapopularea şi consecinţele sale sociale şi sanitare "riscă să facă din Gaza un loc în care nu se poate trăi până în 2020", avertiza în 2015 un organism al ONU. În fapt, Gaza a ajuns deja, poate, să fie un loc în care nu se mai poate trăi, a afirmat în luna iulie Robert Piper, responsabil umanitar al ONU în teritoriile palestiniene, după prezentarea unui nou raport privind calitatea vieţii în enclavă.
"Dintre toate chestiunile cu care ne confruntăm - procesul de pace, construirea instituţiilor palestiniene, regiunea în sine - criza electricităţii este una dintre problemele care mă ţin treaz noaptea", a declarat recent Nickolay Mladenov, coordonatorul special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, citat de The Independent la sfârşitul lui august. "Efectele crizei sunt devastatoare. Şi toate acestea, în cele din urmă, vor ajunge înapoi la uşa Israelului", a adăugat el.

Sciences et Avenir - AFP

Staţiile de tratare a apei au fost oprite

Recenta dispută între facţiunile palestiniene a făcut ca situaţia să devină şi mai sumbră. Autoritatea naţională palestiniană, embrionul unui stat palestinian recunoscut internaţional dar înlăturat cu forţa de Hamas din Gaza în 2007, a decis să facă presiune asupra mişcării islamiste pentru ca aceasta să-i permită să pătrundă din nou în enclavă.
În aprilie, Autoritatea palestiniană, care în prezent este limitată la Cisiordania ocupată, şi-a redus plăţile către Israel pentru furnizarea de curent electric Fâşiei Gaza, unde singura centrală electrică abia mai funcţionează. Din acest motiv, locuitorii din Gaza nu mai beneficiază de electricitate decât trei ore pe zi.
Penuria de electricitate este atât de mare, încât toate staţiile de tratare a apei au fost oprite, subliniază Centrul pentru drepturile omului al-Mezan. Din cauza acestei situaţii, scrie The Independent, 96% din apa furnizată în enclavă nu este bună pentru băut sau pentru îmbăiat.
Cel puţin 100.000 de metri cubi de ape uzate sunt deversaţi în fiecare zi în mare fără ca apele să fie tratate, susţine ONU. Peste două treimi dintre cei 40 km de coastă sunt poluate, conform organizaţiei.
Iar pentru poluare blocada nu are nicio importanţă. În iulie, plaja de la Ashkelon, din Israel, situată la câţiva kilometri nord de Gaza, a fost închisă temporar din cauza contaminării cu fecale venite din Fâşia Gaza, susţine Israelul.
Ministerul Sănătăţii din Gaza recomandă să nu se facă baie în mare. Dar, într-un cerc vicios, lipsa de electricitate care agravează poluarea şi afectează astfel plajele îi împinge pe copii spre apele mării.
Când de multe ori sunt 35 de grade Celsius afară, când marea este peste tot prezentă, tentaţia copiilor de a încerca să se răcorească la plajă este cu atât mai mare cu cât bazinele publice sunt rare, iar locuinţele au acces la foarte puţină apă.

Sciences et Avenir - AFP

"Nu avem decât marea"

Gaza ar avea nevoie de 120 de milioane de metri cubi de apă potabilă suplimentară pe an, susţine Yasser al-Shanti, care conduce Autoritatea apei în acest teritoriu.
Cei mai norocoşi se descurcă, precum Humam, de 34 de ani, care toarnă peste cei patru copii ai săi apa provenită dintr-un rezervor cu filtru. "Nu putem bea apă de la robinet, nici să facem duş cu ea. Apa de mare este poluată şi amestecată cu apele uzate", explică el.
Însă în enclava palestiniană cei mai mulţi nu pot să-şi ofere acest lux, scrie France Presse. Sute de copii continuă să se joace pe plajă în fiecare zi, iar vinerea se adună cu miile.
Ca şi ei, Mohammed al-Sayis a mers să înoate împreună cu fraţii şi surorile lui la Sheikh Ijlin, în sudul Fâşiei Gaza, după ce au insistat pe lângă tatăl lor, Ahmed. "Este cald şi este umezeală. Nu avem electricitate, apă sau ventilator acasă", spune Ahmed, copleşit de durere. "Nu avem decât marea".
Copiii s-au jucat în mare timp de câteva ore, după care s-au simţit rău. "Când ne-am întors seara, mi-am dat seama că Mohammed se simţea cu adevărat rău", îşi aduce aminte Ahmed al-Sayis.
Copiii au fost spitalizaţi, iar Mohammed a murit zece zile mai târziu. Diagnosticul medicilor a fost că băiatul s-a îmbolnăvit de sindromul Ekiri, din cauza complicaţiilor unei infecţii bacteriene care a dus la o encefalopatie fatală. Fraţii Mohammed s-au restabilit între timp.

"Soluţia la problemele din Gaza nu este umanitară"

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la 30 august, cu prilejul primei vizite efectuate în Fâşia Gaza în această calitate, la ridicarea blocadelor israeliană şi egipteană. "Sunt profund emoţionat să mă aflu astăzi în Gaza şi să fiu, din nefericire, martorul uneia dintre crizele umanitare cele mai dramatice pe care mi-a fost dat să le văd în timpul numeroşilor ani de muncă umanitară în cadrul Naţiunilor Unite", a declarat şeful ONU.
Guterres, care a fost Înalt comisar al ONU pentru refugiaţi între 2005 şi 2015, a efectuat cu acest prilej prima sa vizită pe teritoriul palestinian de la începutul mandatului său de secretar general, în ianuarie.
"Este important să deschidem barierele" în conformitate cu rezoluţia 1860 adoptată în 2009 de Consiliul de securitate al ONU în plină confruntare armată între mişcarea islamistă Hamas şi Israel, a spus Guterres. El a mai făcut apel la comunitatea internaţională să-şi întărească susţinerea umanitară faţă de Fâşia Gaza şi a precizat că a dispus deblocarea imediată a patru milioane de dolari pentru activităţile ONU în acest teritoriu.
Blocadele israeliană şi egipteană sufocă economia din Gaza. Rata şomajului se ridică la 42% şi 80% dintre cei din Gaza sunt tributari unui ajutor, potrivit Băncii Mondiale.
ONU şi organizaţiile umanitare sunt actori principali în Fâşia Gaza, în special Agenţia ONU pentru refugiaţi palestinieni, în cadrul căreia lucrează 12.500 de persoane.
Antonio Guterrs a mai subliniat că, dincolo de urgenţele pe termen scurt, "soluţia la problemele din Gaza nu este umanitară". El a reiterat necesitatea ca Autoritatea palestiniană şi Hamas să-şi depăşească disensiunile, pentru că diviziunile lor formează un obstacol în calea reglementării conflictului cu Israelul şi a creării unui stat palestinian. Cisiordania şi Fâşia Gaza "fac parte amândouă din aceeaşi Palestină", a subliniat el.